Presa internaţională urmăreşte cu atenţie procesul de tranziţie de la preşedintele Obama la viitorul lider de la Casa Albă, Donald Trump.
Preşedintele Obama şi-a folosit discursul de adio „pentru a-şi apăra moştenirea periclitată şi ca să pledeze pentru o viziune amplă şi optimistă” în privinţa naţiunii americane, „care pare mai divizată ca oricând”, scrie Washington Post. „Ultimul discurs al preşedintelui Obama a fost marcat de nostalgie şi speranţă şi de convingerea că populaţia angajată poate depăşi provocările rasiale, politice şi economice care vor veni”, rezumă New York Times. „Obama îi îndeamnă pe americani să ia apărarea democraţiei lor”, reţine şi Financial Times, iar La Stampa face o prezentare a temelor atinse de discursul preşedintelui aflat la final de mandat. „Barack Obama l-a citat pe Donald Trump o singură dată, când a promis că va favoriza o tranziţie uşoară. Restul intervenţiei, a fost denunţul problemelor care au permis victoria candidatului republican şi care acum ameninţă democraţia americană”, notează cotidianul italian. Şi continuă: „Obama a amintit pe scurt rezultatele sale, de la depăşirea crizei economice din 2008, la uciderea lui Osama bin Laden, reforma sanitară, legalizarea căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex, acordul nuclear cu Iranul”. Iar sub titlul „Ultima lecţie politică a lui Barack Obama”, Le Figaro constată că „În mod calculat sau nu, Obama a arătat un contrast frapant între preşedintele filozof care pleacă şi preşedintele populist care vine”. Adică Donald Trump, care în prima conferinţă de presă de la alegerea sa „recunoaşte pentru prima dată că Rusia s-a aflat în spatele piratării site-urilor democraţilor în campania electorală”, notează New York Times. Recunoaşterea intervine după ce iniţial Trump respinsese concluziile raportului ultrasecret, dezvăluit de site-ul BuzzFeed. În acelaşi timp, preşedintele ales al Statelor Unite „continuă să conteste rapoartele serviciilor de informaţii conform cărora Moscova a acţionat pentru a-l ajuta să iasă învingător” în alegeri, remarcă Washington Post. Iar The Telegraph îl citează pe Donald Trump, care a spus la conferinţa de presă că „este ruşinos că serviciile de informaţii au permis divulgarea unor ştiri false, este ca în Germania nazistă”. Publicaţia londoneză conchide că „Trump ridică un zid între preşedinţie şi organizaţie”. Între timp, Rex Tillerson, desemnat de viitorul preşedinte american în funcţia de secretar de stat şi audiat de Congres, deşi critică „recentele activităţi ruseşti” refuză să promită că „administraţia Trump va prelungi sancţiunile” împotriva Moscovei, relatează Wall Street Journal. Extrem de preocupante pentru Europa de Est ca şi pentru întreaga UE, relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia fac obiectul scrisorii semnate de 17 politicieni europeni, inclusiv fostul preşedinte român Băsescu şi actualul preşedinte al Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi publicată de Washington Post. O scrisoare prin care liderii europeni îl avertizează pe „președintele ales al Statelor Unite ale Americii cu privire la eliminarea sancțiunilor anti-rusești și referitor la „marea afacere” cu Moscova în ce priveşte Ucraina. „Consecințele unei astfel de tranzacții vor submina credibilitatea Americii în rândul aliaților săi din Europa și din lume”, afirmă autorii scrisorii şi pun la îndoială posibilitatea unor relaţii de prietenie şi încredere cu Moscova. „Nu Rusia este interesată de menţinerea măreţiei Americii, ci aliaţii SUA din Europa”, subliniază autorii scrisorii publicate de Washington Post. Iar La Croix constată, cu referire la noile previziuni date publicităţii de Banca Mondială pentru anul 2017, că „de la Trump la Brexit, incertitudinea încetineşte economia” lumii. Brexit însăşi este însă „o ghicitoare ambalată într-un mister din interiorul unei enigme”, după cum apreciază Der Spiegel, pornind de la faptul că „la şase luni de la referendumul privind UE, guvernul din Marea Britanie încă nu are nici un plan referitor la ieşirea” din blocul comunitar. În fine, presa franceză relatează despre epidemia de gripă care afectează Hexagonul. „De câteva zile, spitalele sunt confruntate cu un aflux de persoane vârstnice contaminate cu virusul gripei şi serviciile de urgenţă sunt luate cu asalt”, scrie Le Monde.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
