Ion Iliescu a fost audiat, luni, la Parchetul instanţei supreme în dosarul Mineriadei, în care e acuzat de crime împotriva umanității. Fostul președinte a plecat de la Parchet, după aproximativ o oră, fără să facă prea multe declarații. Avocatul său a precizat că Ion Iliescu a luat la cunoştinţă că i s-a schimbat încadrarea în inculpat.
Ion Iliescu a plecat de la Parchetul instanţei supreme, după aproximativ o oră, avocatul fostului preşedinte spunând că acesta nu a dat declaraţii în fața procurorilor.
Întrebat cum a reacţionat Ion Iliescu după ce a fost pus sub acuzare, avocatul a spus: „A reacţionat foarte bine, a luat act, urmează să ne pregătim apărarea. Acest dosar a fost redeschis în 2014 printr-o ordonanţa data de fostul procuror general Niţu. O să vedem ce-i acolo, evaluăm materialul dosarului şi o să primiţi toate informaţiile”.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost citat să se prezinte luni la Parchetul instanţei supreme în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de mai multe persoane, printre care Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.
Întrebat dacă se simte vinovat de moartea celor patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie, Iliescu a răspuns negativ.
Începând din 11 ianuarie au fost audiaţi, în calitate de inculpaţi, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului-ministru în iunie 1990, şi Miron Cozma, toţi fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara, în 29 decembrie 2016, că dosarul Mineriadei este în faza finală, soluţia urmând să fie dată în primele luni ale anului 2017, după ce vor fi administrate probele rămase şi vor fi verificate apărările.
Dosarul Mineriadei – inculpații și acuzațiile ce li se aduc
În dosarul Mineriadei, procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”.
De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.
În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
Întrebat dacă se simte vinovat de moartea celor patru persoane în timpul Mineriadei din iunie 1990, Iliescu a răspuns negativ.
Să amintim că, în același dosar, au mai fost puși sub acuzare, pentru infracţiuni contra umanităţii, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma./czaharia
RFI, 16 ianuarie 2017 – Mircea Oprea
