DOCUMENTAR: Trei ani de la accidentul aviatic din Apuseni

► 20 ianuarie 2014

Avionul a decolat la ora 13:38 de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din București, cu destinația Aeroportul Internațional Oradea, unde ar fi trebuit să aterizeze la ora 16:35.

Aparatul de zbor era pilotat de Adrian Iovan – 55 ani, 16 000 de ore de zbor, iar copilot a fost Răzvan Petrescu – peste 1000 de ore de zbor.

Echipa medicală care urma să preleveze ficatul, rinichii și corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral, în vederea unor transplanturi, era alcătuită din dr. Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, dr. Valentin Calu de la Spitalul Elias, dr. Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria”, dr. Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș și Aurelia Ion, voluntar, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din București.

• ora 14:35 – pilotul a solicitat ROMATSA coborârea la altitudinea de 3050 m, din cauza givrajului (gheaţă formată pe structura aeronavei), iar ROMATSA l-a informat că înălțimea minimă de siguranță în zonă este de 3200 m
• ora 14:42 – pilotul a solicitat coborârea la 2450 m şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor, corespunzătoare zborurilor după regulile „la vedere” coborând sub nivelul regulamentar de zbor controlat de ROMATSA. Regulile din aviaţie arată că un zbor „la vedere” se poate realiza doar dacă există vizibilitate orizontală de minim 5 km
• ora 15:18 – aflat la circa 36 km distanţă după Sibiu, la altitudinea de 2600 metri, nereușind să contacteze centrul de informare a zborurilor Bucureşti, pilotul a intrat în legătură cu Centrul de control zonal Cluj, însă mesajele sale nu au fost înţelese
• ora 15:35 – ROMATSA solicită pilotului să comunice poziţia aeronavei, dar apelurile au fost recepţionate doar de o altă aeronavă aflată în zonă (BMS 215B), care conform procedurilor, a informat ROMATSA că aeronava în dificultate se afla la altitudinea de 2450 m. ROMATSA încearcă să ia legătura cu aeronava dar fără succes
• ora 15:50 – chirurgul Radu Zamfir anunţă că s-au prăbuşit cu avionul în munţi: „Mi-a spus o singură frază: Am căzut cu avionul. Într-o stare de şoc, care m-a blocat şi pe mine trebuie să recunosc. Faptul că vorbea însemnă că totuşi supravieţuieşte. Era într-o stare de şoc evidentă”, a declarat medicul Irinel Popescu.
• ora 16:01 – copilotul Răzvan Petrescu l-a sunat pe tatăl său comunicându-i că avionul în care se afla a aterizat forţat, undeva între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte
• ora 16:05 – secretarul de stat dr. Raed Arafat l-a informat despre accident, prin SMS, pe inspectorul general al IGSU – general de brigadă Ion Burlui, ca urmare a convorbirilor telefonice purtate între dr. Zamfir – membru echipă aeronavă, dr. Irinel Popescu (Spitalul Fundeni) şi dr. Zota (Agenţia Naţională de Transplant).
• ora 16:06 – dr. Radu Zamfir (pasager în aeronavă) a fost contactat telefonic de către inspectorul general al IGSU pentru informare preliminară privind starea victimelor şi locul accidentului. Doctorul Zamfir a furnizat reperele vizualizate pe ecranul radar al aeronavei (Peştera Scărişoara, localitatea Beliş) şi a efectuat evaluarea primară a victimelor şi acordarea primului ajutor
• ora 16:07 – Inspectorul general al IGSU dispune constituirea grupei operative şi alertarea ISU Alba şi ISU Mureş pentru declanşarea procedurii de căutare-salvare a victimelor accidentului
• ora 16:16 – Serviciul de Urgenţă a primit un apel, prin Centrul 112 Cluj/Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), de la numărul apelant al dr. Radu Zamfir, în care a fost anunţată prăbuşirea unui avion. După identificarea urgenţei, conform procedurilor de operare, apelul a fost transferat către ISU Cluj (ora 16.20), SJA Cluj (16.20), IPJ Cluj (16.20), IJJ Cluj (16.20), COAP/MApN (16.22 – 16.27), ROMATSA (între orele 16.28 şi 16.33), Salvamont Braşov (16.34), Elicopter Târgu Mureş. Trebuie spus că doctorul Radu Zamfir a revenit de mai multe ori cu apeluri către 112, la orele 16:22:33, 17:30:03, 19:12:39 şi 19:31:51, iar în aceste convorbiri s-a încercat obţinerea coordonatelor geografice cu ajutorul telefonului doctorului, dar acest lucru nu a fost reuşit
• ora 16:20 – Serviciul de Telecomunicații Speciale a alertat şi pus la dispoziţie informaţia de localizare către serviciile de intervenţie: ISU Cluj, IJP Cluj IJJ Cluj, Serviciul judeţean de ambulanţă Cluj. Informaţia se referă la o suprafaţă de circa 200 km2, într-o zonă muntoasă împădurită
• ora 16:17 – s-a confirmat disponibilitatea elicopterului IGAv – general mr. Dorel Grădinaru
• ora 16:19 – ordin de alertare a forţelor ISU Bihor şi ISU Cluj
• ora 16:29 – MApN a luat legătura cu ROMATSA şi a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forţe la acţiunile de căutare/salvare. Şeful de tură ROMATSA a informat că acestea sunt coordonate de ISU Alba.
• ora 16:30 – au fost alertate Centrul de situaţii al Guvernului, MApN şi COS (Centrul Operațional de Salvare) Mureş. Tot în acest moment elicopterul SMURD de la Tg Mureş începe misiunea de salvare în zona unde se presupunea că avut loc aterizarea forţată a aeronavei, însă activitatea a încetat la ora 17:15, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.
• ora 16:42 – ca urmare a unor informaţii primite de la apelantul dr. Radu Zamfir, cu precizarea că locul evenimentului ar fi în zona Scărişoara, apelul a fost transferat şi către Centrul 112 Alba, acesta alertând dispeceratele ISU, IJJ, IPJ şi SJA Alba. La scurt timp IJJ Alba a demarat activităţile de căutare/localizare a aeronavei
• ora 17:00 – prefectul judeţului Alba a solicitat sprijin clubului de off-road pentru facilitarea transportului în zonă.
• ora 18:15 – comandantul intervenţiei – prim-adjunct al ISU Alba – a dispus organizarea sectoarelor de căutare-salvare, pe direcţii şi formaţiuni de intervenţie: Sud – ISU Alba, Nord – ISU Cluj, Est-Vest – pădurari de la Ocolul Silvic, iar Vest-Est – ISU Bihor.
• ora 19:17 – dr. Radu Zamfir revine cu apel de urgenţă 112 unde comunică faptul că se află în pădure, în zonă de pantă, că se simte miros puternic de benzină, că victimele au aprins un foc la aproximativ 20-30 de metri de avion şi încearcă să resusciteze celelalte persoane rănite grav şi că avionul este prăbuşit undeva la jumătatea distanţei între Poiana Horea – localitatea Dârleşti, la limita de județ.
• ora 20:15 – IGSU solicită reconfirmarea coordonatelor – în urma rezultatelor acţiunii de căutare, Grupa operativă a IGSU solicită Centrului Naţional de Monitorizare a Situaţiei Operative/MAI realizarea schimbului de date şi informaţii cu SRI şi STS, pentru localizarea telefoanelor mobile aparţinând victimelor pentru identificarea poziţiei aeronavei.
• ora 20:30 – chirurgul Zamfir îl anunţă prin telefon pe doctorul Victor Zota că doi dintre răniţi şi-au pierdut cunoştinţa.
• ora 21:13 – la mai bine de 5 ore de la prăbuşirea aeronavei, un lucrător silvic, Trif Gheorghe, membru al echipei de căutare format din personal silvic, a ajuns la locul incidentului, urmat la scurtă vreme de Argentin Todea şi Gheorghe Giurgiu (toţi trei săteni din Petreasa şi Dârleşti, comuna Horea, jud. Cluj), informaţia despre poziţia acestora fiind comunicată la 112 şi transferată dispeceratelor de urgenţă.

Trif Gheorghe povesteşte ulterior o scenă terifiantă: la sosirea sa la epava avionului, medicul Zamfir continua să îi acorde primul ajutor tinerei studente, deşi trecuseră peste cinci ore de la accident. „Erau îngheţaţi, le era foarte frig. Dacă nu ajungeam în 2 ore la ei nu ştiu cum era. Cei care mergeau pe picioare i-am sprijinit pe braţe, iar pe cei care nu puteau merge i-am luat pe paturi”, a mai spus pădurarul.

• ora 21:15 – Efectivele participante la acţiunea de căutare au fost direcţionate spre Vf. Petreasa, unde a fost indicat locul de prăbuşire a aeronavei. De la momentul identificării aeronavei, până la momentul constituirii punctului medical avansat, forțele de intervenție s-au regrupat pentru deplasarea spre locul evenimentului și constituirea unui punct medical în comuna Horea pentru asigurarea triajului şi stabilizarea victimelor. Distanța între punctul medical avansat și locul prăbușirii aeronavei a fost de aproximativ 5 km, condițiile terenului nepermițând amplasarea acestuia la o distanță mai apropiată. În acest interval, efectivele MAI au desfășurat activități de localizare a aeronavei în cadrul echipelor constituite.
• 22:05 – începe transportul victimelor către drumul forestier, cu tărgi improvizate de pădurari, fiind preluate apoi de ambulanţe şi alte mijloace de transport
• ora 23:35 – se efectuează manevre de resuscitare timp de 40 de minute pentru Aurelia Ion, în ambulanţă, ea fiind ulterior declarată decedată

► 21 ianuarie 2014

• ora 00:18 – a început procedura pentru înştiinţarea familiilor victimelor decedate
• ora 01:02 – începe transportul personalului rănit la UPU Cluj. Transportul se finalizează la ora 04:29
• ora 01:55 – echipa de criminalişti, medici legişti şi medici de urgenţă a sosit la locul epavei
• ora 03:15 – s-a finalizat operaţiunea de descarcerare a pilotului avionului şi a început coborârea cadavrului pilotului – comandant Adrian Iovan
• ora 04:00 – DGPMB a comunicat faptul că au fost anunţate rudele celor două persoane decedate, Iovan Irina, fiica lui Iovan Adrian, a dnei Grigore Valeria (fostă soţie), respectiv a dlui Ion Victor Alexandru, fratele Aureliei Ion. Datele de contact ale rudelor au fost transmise la IGSU
• ora 05:55 – rămân în dispozitiv efective de jandarmi pentru paza aeronavei.
• Medicul Radu Zamfir de la Institutul Fundeni, unul dintre cei cinci supravieţuitori ai accidentului aviatic, a declarat că datorită lui Adrian Iovan sunt cinci oameni în viaţă, după ce aeronava a intrat în ceaţă şi a pierdut întălţime.

El a mai spus că, după prăbuşire, a acordat ajutor celorlalţi şi a luat legătura să transmită coordonatele locului unde s-a prăbuşit aeronava.

Zamfir a mai spus că pilotul Adrian Iovan i-a cerut să îl salveze, acesta fiind prins între fiarele avionului, dar nu a reuşit, ulterior Iovan devenind inconştient

• În cursul serii ministrul de interne, Radu Stroe, a declarat, răspunzând unei întrebări, că „îşi reproşează că s-a întâmplat în timpul mandatului său tragedia aviatică de la Cluj”

► 22 ianuarie 2014 – Guvernul a prezentat un raport privind firul evenimentelor în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni, cumulând note informative din partea mai multor ministere (Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății, Serviciul de Telecomunicații Speciale).

Printre concluzii se arată că ROMATSA Bucureşti nu a manifestat un rol activ în conformitate cu competențele prevăzute de lege, nu a luat măsurile necesare în vederea stabilirii zonei de căutare a aeronavei dispărute şi nu a declanşat operaţiunile de căutare, conform Regulamentului aprobat prin HG 471/2008. „În cazul acestui tip de incident, în care prin sistemul 112, o persoană de la bordul aeronavei aterizate forţat a comunicat o poziţie a locului incidentului, nu se mai procedează la o planificare a căutării, iar ISU alertate declanşează operaţiunile de deplasare a forţelor şi mijloacelor către locul incidentului în vederea salvării”.

De asemenea, ROMATSA nu a solicitat, potrivit competențelor, sprijinul Centrului de Operații Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în vederea furnizării unor date şi informaţii relevante identificării coordonatelor de localizare a epavei aeronavei.

La capitolul propuneri raportul arată că se impune instituirea unei coordonări ferme în situaţii similare, revizuirea procedurilor operaţionale din perspectiva respectării acestora, precum şi implementarea unor sisteme noi care să asigure în sistem de urgenţă stabilirea cu acurateţe a locaţiilor în care se petrec evenimente aviatice, după cum urmează:

– Sistem de localizare a terminalelor mobile în rețelele operatorilor de telecomunicații (pe cheltuiala operatorilor) asemănător obligațiilor prevăzute de lege de implementare a funcției legale de interceptare.

– Implementarea unui sistem cu stații automate meteo și camere WEB pe infrastructura operatorilor de telecomunicații și STS, în zonele neacoperite de stațiile meteo ale Administrației Naționale de Meteorologie, de regulă în zonele montane.

– Procedură operațională în baza căreia structurile responsabile să solicite date și informații, iar instituțiile cu atribuții să le furnizeze în format integrat.

– Exerciții de alarmare periodice în scopul verificării modului de acțiune a structurilor cu responsabilități în situația producerii unor accidente aviatice în zone dificile.

• În aceeaşi zi, directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, a demisionat, renunţarea la funcţie venind după ce premierul Victor Ponta a anunţat că va cere Consiliului de Administraţie înlocuirea sa pentru deficienţe în cazul accidentului aviatic din munţii Apuseni. De asemenea, a demisionat şi Bogdan Donciu, directorul de operațiuni al ROMATSA
• Şi şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ion Burlui, a demisionat, la aceeaşi dată, ca urmare a situaţiei create privind intervenţia tardivă la cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.
• Totodată, în aceeaşi zi, premierul Victor Ponta l-a demis pe secretarul de stat din Ministerul de Interne, Cătălin Chiper, şi a cerut înlocuirea șefului STS, Marcel Opriş, propunere pe care a spus că o va face în prima şedinţă a CSAT.

► 23 ianuarie 2014 – Radu Stroe a demisionat din postul de ministru al Internelor după o discuţie cu premierul Victor Ponta. Stroe a declarat că şi-a dat demisia în semn de onoare pentru apărarea demnităţii pompierilor IGSU, care în ultimele trei zile au primit acuzaţii nedrepte, deşi ei sunt eroii care salvează vieţi.

De asemenea, Stroe a declarat: „Îmi prezint scuze tuturor celor care prin unele declaraţii nefericite dar nu rău intenţionate le-am creat impresia de om relaxat sau indiferent sau care ţine de scaunul de ministru. Plecarea mea trebuie să reprezinte un fapt de normalitate într-o ţară democratică”.

► 29 ianuarie 2014 – Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, a fost numit şef al Departamentului pentru situaţii de urgenţă creat în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne. Departamentul pentru situaţii de urgenţă a fost înfiinţat printr-o Ordonanţă de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din această zi.

Premierul Victor Ponta a anunţat: „avem un act normativ prin care îmbunătăţim sistemul de coordonare în situaţii de urgenţă în cadrul ministerului de Interne. Vom construi Departamentul pentru intervenţii la Situaţii de Urgenţă, departament care va avea în mod sigur în coordonare ISU, Inspectoratul General de Aviaţie, dar şi coordonarea operativă a ceea ce înseamnă Ambulanţa, unităţile de primiri-urgenţe. Deci, ceea ce practic are, în mod clar, în coordonare din prima secundă când avem situaţii de urgenţă. Departamentul va fi sub conducerea unui secretar de stat şi evident cred că astăzi cel mai potrivit este domnul Arafat pe care-l voi şi numi astăzi în funcţie”.

► 30 ianuarie 2014 – Cei trei săteni din comuna Horea care au ajuns primii la locul accidentului aviatic, Gheorghe Giurgiu, Argentin Todea şi Gheorghe Trif, primesc titlul de cetăţeni de onoare ai judeţului Cluj

► 2 februarie 2014 – În cadrul şedinţei CSAT, nu s-a luat o decizie în privinţa schimbării din funcţie a şefului STS, Marcel Opriş, ca urmare a accidentului aviatic produs în Munţii Apuseni. Şeful statului urma să analizeze oportunitatea demiterii şefului STS. În cele din urmă preşedintele Băsescu nu l-a demis pe Opriş, ba mai mult, spre finalul mandatului, la 27 noiembrie 2014, a semnat decretul de decorare a directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş, cu Ordinul Naţional „Steaua României” – în grad de Comandor, ”în semn de înaltă apreciere pentru efortul depus la dezvoltarea şi consolidarea unui serviciu modern”.

• În aceeaşi zi, doctorul Sorin Ianceu a fost externat din Spitalul Clinic Judeţen de Urgenţă Cluj (SCJU)

► 3 februarie 2014 – Valentin Calu şi Cătălin Pivniceru, doctorii implicaţi în teribilul accident din Munţii Apuseni, au fost externaţi din Spitalul Clinic Judeţen de Urgenţă Cluj (SCJU).

► 21 februarie 2014 – Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile a dat publicității un raport preliminar cu privire la accidentul în urma căruia și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion.

„Se conturează faptul că un factor important care a dus la producerea accidentului au fost condițiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului. Din analiza primară a datelor, a reieșit că aeronava deținea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate”, se arată într-un comunicat al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

Comisia precizează că nu au fost încheiate încă discuțiile cu martorii: „În cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic s-au cules date și informații, s-au efectuat teste și discuții cu martorii. În momentulde față, etapa de discuții cu martorii nu este finalizată”. Până la acel moment comisia de investigație nu a identificat necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranța aviației civile.

• În aceeaşi zi, copilotul Răzvan Petrescu, rănit în accidentul aviatic din urmă cu o lună, petrecut în Munţii Apuseni, a fost externat de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca, şi transportat cu o ambulanţă până acasă, la Râmnicu Vâlcea

► 22 februarie 2014 – La o lună de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, din care a scăpat ca prin minune, doctorul Radu Zamfir a zburat din nou cu avionul într-o misiune de salvare, pentru a participa la o prelevare de organe.

► 26 februarie 2014 – Femeia care aştepta transplantul de ficat după care plecaseră medicii al căror avion s-a prăbuşit în Apuseni, a murit

► 4 martie 2014 – Trei dintre cei cinci supravieţuitori, medicii Radu Zamfir, Valentin Calu şi Cătălin Pivniceru, s-au întânit, pentru prima dată de la accident, cu salvatorii lor, Trif Gheorghe, Argentin Todea şi Gheorghe Giurgiu

► 27 martie 2014 – Supravieţuitorii accidentului din Munţii Apuseni şi familiile victimelor au primit distincţii onorifice din partea Colegiului Medicilor din România.

► 17 august 2014 – Supraviețuitorii accidentului aviatic din 20 ianuarie au primit la Mătișești – Horea, în cadrul Târgului Lemnarului, titlul de cetățean de onoare al acestei comune din Apuseni. Autoritățile locale au conferit titlul de cetățean de onoare post mortem pilotului Adrian Iovan și Aureliei Ion. Titlul de cetățean de onoare al comunei Horea a fost acordat, de asemenea, primilor trei salvatori ajunși la locul accidentului, Argentin Todea, Gheorghe Giurgiu și Gheorghe Trif.

► 21 noiembrie 2014 – Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvîrşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în legătură cu plîngerea penală depusă de Cimpoeru Sorin, fostul preşedinte al Comisiei de Investigaţie privind accidentul aviatic din Apuseni, care sesizează presiuni din partea superiorilor din cadrul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

► 16 ianuarie 2015 – Peste 200 de persoane au fost audiate pe parcursul a 2.354 ore de anchetă şi s-au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului, în cazul accidentului aviatic din munţii Apuseni, informează Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) într-un comunicat. În perioada februarie 2014 – ianuarie 2015, au fost audiate, pe parcursul a 2.354 ore de anchetă, 209 persoane din care trei părţi civile şi 206 martori, precizează PÎCCJ.

Martorii audiaţi sunt din cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), spitalelor judeţene Alba, Cluj şi Oradea, Spitalului Municipal Beiuş, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic „Sf. Maria” Bucureşti, Agenţiei Naţionale de Transplant, Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, ocoalelor silvice Horea, Gilău etc., Asociaţiei Salvatorilor Montani Bihor, serviciilor publice judeţene Salvamont Alba şi Cluj, Blue Air etc.

De asemenea, printre martori au fost şi locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea, Beliş etc., care au acţionat în sprijinul echipelor de căutare şi salvare a supravieţuitorilor accidentului aviatic.

La solicitarea Secţiei parchetelor militare, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiză medico-legală privind-o pe victima Aurelia Ion.

În prezent, se aşteaptă depunerea de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) a Raportului de investigaţie tehnică a accidentului aviatic din data de 20 ianuarie 2014, se mai spune în comunicatul PÎCCJ.

► 19 ianuarie 2015 – Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) publică o declaraţie provizorie privind investigaţia accidentului de aviaţie produs în 20 ianuarie 2014, în judeţul Alba. Aceasta arată că cercetarea este în curs de finalizare şi prezintă toate etapele parcurse până în prezent, precum şi etapele pe care urmează să le parcurgă până la finalizarea raportului.

Comisia de investigaţie privind siguranţa aviaţiei civile a parcurs mai multe etape, prima dintre acestea fiind notificarea despre producerea accidentului transmisă organizaţiilor ICAO (International Civil Aviation Organization), EASA (European Aviation Safety Agency), Organismele de investigaţii similare CIAS ale Statului de fabricaţie al aeronavei AAIB-UK (Air Accidents Investigation Branch – United Kingdom) şi Statului de fabricaţie al motoarelor NTSB – USA (National Transportation Safety Board – United States of America). Cele două organisme de investigaţii au desemnat câte un reprezentant acreditat, iar aceştia s-au alăturat comisiei de investigaţie privind siguranţa aviaţiei civile numite de CIAS.

În investigaţie, specialiştii Comisiei au examinat epava şi locul producerii accidentului, au analizat, în colaborare cu reprezentantul acreditat al AAIB – Marea Britanie, datele înregistrate pe GPS-ul găsit la bordul aeronavei, precum şi conformitatea sistemului ELT (Emergency Locator Transmitter) faţă de documentaţia tehnică de instalare, starea de funcţionare, precum şi momentul şi modul de rupere al antenei de 406,025 MHz.

De asemenea specialiştii au studiat sistemul de căutare şi salvare, în limita competenţelor CIAS, prin analizarea legislaţiei în vigoare, analizarea documentelor puse la dispoziţie de către CC-SAR Romatsa, intervievarea personalului din cadrul CC-SAR, analizarea documentaţiei internaţionale de referinţă şi a fost întocmit un document intern care va fi utilizat în intocmirea raportului final.

Au fost analizate condiţiile meteo în care s-a desfăşurat misiunea de zbor, prin studierea hărţilor cu datele meteorologice reale observate la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, imaginilor radar provenite de la reţeaua meteorologică naţională radar, imaginilor transmise de satelitul meteorologic geostaţionar pentru Europa, METEOSAT-10 şi a materialelor de prognoză emise de ROMATSA.

Starea de funcţionare a motoarelor la momentul producerii accidentului a fost analizată prin intermediul reprezentantului acreditat al NTSB, în laboratorul producătorului, respectiv Lycoming Engines din SUA.

„În raportul întocmit, producătorul motoarelor a menţionat că nu a detectat anomalii tehnice care să indice afectarea puterii motoarelor în condiţiile de testare”, a precizat CIAS.

Comisia de investigaţii urma să parcurgă mai multe etape, în vederea întocmirii raportului final în cazul accidentului din Apuseni, respectiv: elaborarea unui document intern privind starea de funcţionare a staţiilor de radiocomunicaţii montate pe aeronavă; analiza zborului din punct de vedere al controlului traficului aerian, analiză ce se efectuează împreună cu un expert cooptat de la Eurocontrol; integrarea în draftul de raport final a informaţiilor relevante din toate analizele şi expertizele efectuate; redactarea şi validarea draft-ului de raport final, în conformitate cu procedurile interne CIAS, elaborate în temeiul prevederilor Anexei 13 ICAO.

► 16 octombrie 2015 – Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a emis în calitate de autoritate de investigare a evenimentelor produse in aviația civilă, raportul final privind accidentul din Munții Apuseni, adus la cunoștința publicului în cadrul unei conferințe de presă la 19 octombrie 2015. În cadrul conferinței de presă Eugen Suciu, membru al comisiei de investigație în cadrul CIAS, a spus că aeronava a fost pilotată de către Răzvan Petrescu, dar comandant a fost Adrian Iovan, iar acesta a avut puterea de decizie. De asemenea, a subliniat că scopul investigațiilor CIAS nu a fost tragerea la răspundere a celor ce au greșit, ci stabilirea cauzelor accidentelor și recomandarea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a acestora.

„Pe noi nu ne interesează dacă cineva a greșit, pentru că noi nu căutam vinovați. Pentru noi, foarte important este ca recomandările de siguranță să își atingă scopul și pe viitor să prevenim un asemenea accident. Dar inclusiv în manualul operațional al operatorului este specificat foarte clar cine are puterea de decizie, inclusiv asupra unei asemenea hotărâri, și anume comandantul de echipaj și acest lucru este normal. Deci nu are nicio legătura cine este comandant de echipaj cu cine pilotează. Comandantul de echipaj era domnul Iovan”

Conform raportului, cauza determinantă a producerii accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor – datorată întreruperii mari de la zbor și lipsei de experiență a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP (engleză Multi-engine piston – avioane cu mai multe motoare cu piston), precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei: de a continua misiunea de zbor în condiții meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor, de a zbura o lungă perioadă de timp în condiții de givraj, de a continua misiunea sub AMA, în condiții de zbor IMC după reguli de zbor la vedere (VFR) și de a decola cu masa peste limita maximă admisă și cu poziția centrului de greutate în afara limitelor calculate și impuse de producător.

Raportul final are 128 de pagini, la care se adaugă patru anexe, în achetă fiind implicate autorităţile din SUA şi Marea Britanie. Centrul de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) a emis cu această ocazie 10 recomandări de siguranţă.

► 7 septembrie 2016 – La mai bine de doi ani si jumatate de la tragicul accident aviatic din munţii Apuseni, în urma căruia pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion şi-au pierdut viaţa, anchetatorii încă mai căutau răspunsuri.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au cerut o nouă expertiză, pentru a stabili momentul în care avionul a pierdut contactul cu turnul de control. Anchetatorii vor să afle cum şi când s-a rupt antena transmiţătorului avionului, prin care pilotul ţinea legătura cu turnul de control şi cu ajutorul căreia salvatorii ar fi putut localiza avionul. Aceasta expertiză se efectuează în străinătate.

Cine sunt eroii ?

 

► Aurelia Ion s-a născut la 26 martie 1990 şi era ofițer-student în anul V la Institutul Medico-Militar din București fiind stagiar la Spitalul Fundeni. Și-a pierdut viața la locul accidentului, cauza decesului fiind hipotermia (temperatura corpului înregistrată la găsirea ei de către paramedicii SMURD fiind de 18,6 °C).

Pe perioada studiilor, Aurelia se implicase voluntar în numeroase activități pe linie medicală, fiind descrisă de apropiați ca o „fată model, dedicată meseriei sale, copil excepțional, cu visuri mărețe”. Coordonatorul pentru transplant Victor Zota a spus că ea mai participase la prelevări de organe, făcea voluntariat și „era dedicată meseriei cum rar găsești”.

Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a dispus avansarea post-mortem a Aureliei Ion de la gradul de sublocotenent la cel de locotenent. A fost înmormântată cu onoruri militare, în Cimitirul Militar Ghencea 3, în prezența ministrului apărării, Mircea Dușa.

► Adrian Iovan s-a născut la 8 iulie 1958 şi era unul dintre cei mai experimentați piloți din România. A absolvit Liceul de Aviație Aurel Vlaicu, apoi Faculatea de Aeronave, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A pilotat pe avioane de tip tip IAR 823, AN 2, BN 2, AN 24, IL 18 și Boeing 737,( IAR 823 și AN-2 în timpul școlii de piloți de la Bobocu, AN-2 la Aviația Utilitară, BN-2 la cursurile de trecere la avion de linie, apoi AN-24, IL-18 și Boeing 737 la TAROM) având în total 16.000 de ore de zbor. După ce a ieșit la pensie, a condus avioane de tip BN 2 (Britten Norman). A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Bellu Catolic, dar după canoanele Bisericii Ortodoxe, alături de tatăl său.

► Valentin Calu are 45 de ani şi este doctor în științe medicale și lucrează ca medic chirurg la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București, iar din 2007 era și purtătorul de cuvânt al unității sanitare. Anterior el a fost coordonator al Unității de Primiri Urgențe de la Elias. Face parte din echipa medicilor care lucrează pentru Programul Național de Transplant.

► Pavel Constantin Cătălin Pivniceru are 49 de ani şi este medic specialist în chirurgie generală la Spitalul „Sfânta Maria” din București, și era purtător de cuvânt al acestui spital.

► Radu Zamfir are 42 de ani, a absolvit UMF „Carol Davila” în 1998 şi este medic primar chirurgie generală la Institutul Clinic Fundeni, în Laboratorul de Cercetare Chirurgie. Realizează transplanturi alături de prof. dr. Irinel Popescu la Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni.

► Sorin Ianceu are 40 de ani, este medic chirurg la Spitalul Municipal din Beiuș și face parte din echipa de transplant a Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea. Ianceu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj și se specializează în transplant.

► Răzvan Petrescu are 26 de ani, a luat primele lecţii de pilotaj de la tatăl său la vârsta de 15 ani, la o şcoală de aviaţie din Piteşti. A absolvit şcoala superioară de aviaţie, este instructor de pilotaj, şi visează să devină pilot de linie.