„Donald Trump a depus jurământul ca preşedinte, încununându-şi astfel ascensiunea rapidă”, titrează New York Times, detaliind că noul preşedinte a anunţat o nouă eră în care a promis că va dărâma ordinea actuală şi va opri declinul naţiunii americane. Schimbarea s-ar putea să nu vină însă chiar atât de repede, conchide USA Today, care vorbeşte despre o naţiune americană profund divizată, dovadă fiind şi protestele ample organizate în acelaşi loc în care vineri se desfăşurase ceremonia de învestire a noului preşedinte. Mai bine de jumătate de milion de oameni au ocupat sâmbătă capitala Americii, scrie Observer, iar, potrivit Business Insider, protestele s-au extins în marile oraşe americane, dar şi ale lumii, unde milioane de oameni din întreaga lume au manifestat sâmbătă şi duminică pentru drepturile omului. În faţa manifestaţiilor masive, Donald Trump a ripostat sarcastic pe Twitter: „Am urmărit protestele de ieri, dar am impresia că noi tocmai am avut alegeri. De ce nu au mers aceşti oameni la vot?”, scrie Chicago Tribune.
Dincolo de reacţiile străzii, presa internaţională înregistrează numeroase nelinişti de natură geopolitică. Cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, „lumea intră într-o perioadă de incertitudine” subliniază ministrul german de externe. Într-un articol semnat pentru revista Bild, Frank-Walter Steinmeier spune că „nimeni nu ştie cum va arăta lumea de mâine” şi că în această perioadă de „nouă dezordine mondială”, multe lucruri pot fi puse în pericol. „Va însemna Trump sfârşitul Păcii Americane?” se întreabă Los Angeles Times. Cotidianul american consideră că dacă SUA vor renunţa la poziţia de lider mondial, nimeni nu ar fi în măsură să preia această sarcină. Consecinţa nu ar fi o lume bipolară sau tripolară, cu Rusia şi China afirmându-se ca egali ai Americii în menţinerea ordinii globale, ci am putea asista mai degrabă la un peisaj haotic, multipolar, cu diverse state, dar chiar şi cu actori non-state, precum ISIS, luptându-se să obţină pentru sine o parte din puterea exercitată cândva de Statele Unite. Pentru Europa miza este să rămână unită, rolul principal revenindu-i Germaniei, care urmăreşte şi o consolidare a sistemului de apărare european, constată o analiză Stratfor. Însă pentru Germania nu va fi uşor să-şi apere şi propria economie şi să ţină şi continentul unit, mai ales în contextul în care retorica naţionalistă devine tot mai zgomotoasă, avertizează revista americană. Încurajaţi de victoria lui Donald Trump şi de Brexit, liderii extremei drepte proclamă deja că anul 2017 va fi anul în care Europa se va trezi, notează The Guardian, iar EuObserver detaliază că reunite sâmbătă în Germania, principalele partide de extremă dreaptă şi-au exprimat speranţa că vor obţine victoria în alegerile organizate anul acesta în ţări mari precum Germania, Franţa sau Olanda.
Cum este văzut Donald Trump de presa europeană? Este o întrebare la care încearcă să răspundă The Guardian pe baza unei analize realizate de Observatorul European de Jurnalism pe marginea articolelor apărute în ziare din 10 ţări europene, printre care şi România, în cursul săptămânii trecute. „Majoritatea ziarelor din Europa prezic că Donald Trump va fi un lider mondial nechibzuit” şi „se tem că el va submina relaţiile transatlantice şi va slăbi Uniunea Europeană”. De asemenea, sunt îngrijorate de faptul că el ar putea face acorduri cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în detrimentul ţărilor mai mici din Europa Centrală şi de Est. Articolele publicate pe o perioadă de şapte zile înainte de învestirea lui Trump „dezvăluie o anumită trepidaţie legată de noul preşedinte american, probabil fără precedent în istoria recentă. Prin contrast, unele ziare văd sinceritatea lui ca fiind un atribut pozitiv, unul care ar putea ajuta la rezolvarea conflictelor, mai degrabă decât la alimentarea lor”, concluzionează The Guardian.
Cât despre Rusia, aceasta celebrează învestirea preşedintelui Trump, însă purtătorul de cuvânt al lui Putin avertizează că divergenţele vor rămâne, constată New York Daily News . „Ceea ce putem face este să ne exprimăm speranţa că dorim relaţii bune cu America. Considerăm că nu putem soluţiona numeroase probleme din această lume şi din regiunea noastră /…./ fără o cooperare cu americanii”, a declarat Dmitri Peskov, citat de Russia Today, subliniind că „Este nevoie de doi pentru un tangou”.
Carolina Ciulu
