Prin începutul năvalnic al mandatului său, preşedintele Donald Trump reuşeşte în continuare să acapareze atenţia presei internaţionale. În câmpul vizual al ziarelor străine îşi găseşte un loc important şi decizia Curţii Supreme de la Londra, care obligă guvernul să consulte Parlamentul înainte de declanşarea procedurilor vizând ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Totodată, publicaţiile apărute în marile capitale ale lumii scriu şi despre rezultatul conferinţei de la Astana, privind conflictul din Siria.
„Trump a semnat un ordin care declară ziua învestiturii sale drept „Zi naţională de devoţiune patriotică”, scrie Washington Post. Acelaşi cotidian din capitala Americii apreciază că prin abrogarea acordului comercial trans-pacific, preşedintele „i-a oferit Chinei o mare victorie”. Mai ales că, după cum aflăm din Financial Times, „capitalele asiatice privesc spre Beijing, după retragerea lui Trump din cadrul pactului transpacific”, Australia fiind deschisă la ideea menţinerii pactului, având în rolul de coordonator China în locul SUA, deşi Tokyo are îndoieli. La rândul său, China îndeamnă Statele Unite la reţinere în privinţa Mării Chinei de Sud, după comentariile intransigente făcute de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, care a afirmat că America nu va permite accesul Chinei la insulele din apele „internaţionale”, scrie Wall Street Journal. Astfel că, Washington Post se întreabă dacă „Trump este pregătit de război în Marea Chinei de Sud?” Acelaşi neobosit şef al guvernului american „readuce în actualitate conducta petrolieră Keystone, a cărei construcţie fusese blocată de preşedintele Obama”, relatează New York Times, cu menţiunea că este vorba de un „proiect care a provocat controverse care au durat mai mulţi ani, pe marginea balanţei dintre producţia de energie şi prevenirea schimbării climatice”. Şi tot New York Times scrie că „Israelul aprobă o extindere de proporţii a construcţiilor în Cisiordania”, semnalând că, la doar câteva zile de la începutul mandatului noii administraţii americane, statul evreu se simte mai liber să anuleze restricţiile. La rândul lor, „palestinienii cer o acţiune internaţională ‘imediată'”, consemnează Le Soir din Belgia. Cât despre conferinţa de la Astana, privind Siria, aceasta „s-a încheiat fără un succes sau eşec, printr-o declaraţie comună a Moscovei, Ankarei şi Teheranului”, constată Le Monde. Liberation menţionează că deşi „părţile siriene nu au reluat dialogul, rebelii sunt invitaţi la viitoarea conferinţă, care va avea loc la Geneva”, în vreme ce „sponsorii negocierilor de la Astana au încheiat un târg privind salvarea fragilului armistiţiu”, relatează The Guardian. Însă pe primele pagini ale presei britanice se află ştirea privind Brexit. „Parlamentarii obţin votul privind startul procesului” de ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană”, titrează The Times, atenţionând totuşi că „blocarea rezultatului referendumului ar fi sinucidere politică”. The Telegraph remarcă promptitudinea guvernului de la Londra, care „va înainta legislativului legea referitoare la începerea procesului de retragere din Uniunea Europeană ‘în câteva zile'”. „Brexit se întoarce în regatul politicii”, conchide Financial Times. Iar de la Bruxelles, EUobserver consideră că „este improbabil ca legislatorii să mai oprească” procesul. Între timp, aflat în vizită la Berlin, „candidatul prezidenţial francez Francois Fillon a încercat să o convingă pe Angela Merkel să adopte o atitudine mai amicală faţă de Rusia”, ne informează aceeaşi publicaţie europeană. Şi tot aici citim că „Uniunea Europeană îşi va intensifica măsurile de contracarare a propagandei ruseşti şi islamiste”, înaintea alegerilor care vor avea loc în Germania şi în Franţa şi după o serie de atacuri teroriste. „Rusia încearcă să influenţeze rezultatul alegerilor care vor avea loc anul acesta în Franţa, Germania şi Olanda, folosindu-se de ştiri false”, atenţionează The Telegraph. „Există o enormă campanie de dezinformare de amploare, cel puţin parţial organizată, împotriva UE, a politicienilor săi şi a principiilor sale”, punctează şi Der Spiegel. Să mai notăm că în presa internaţională regăsim şi articole despre situaţia din România. „Preşedintele român convoacă un referendum privind proiectul de graţiere”, titrează jurnalul belgian Politico, explicând că „decizia intervine cu două zile înainte de discutarea de către Comisia Europeană a ultimului ei raport privind progresele realizate de România în domeniul eradicării corupţiei şi îmbunătăţirii independenţei justiţiei”. „România se apropie treptat de o criză politică”, constată publicaţia New Europe, iar „întrebarea care se pune este dacă aceasta este o coliziune între două familii politice sau o înfruntare privind natura sistemului politic”. În alt registru, din cotidianul italian La Stampa aflăm că „începând din 24 ianuarie, la Teatrul Gombetti din Torino se joacă o piesă a apreciatului dramaturg român Matei Vişniec. Un spectacol intitulat „Troppi ormai su questa vecchia chiatta” („Deja prea mulți pe-acest şlep vechi”), care tratează în principal tema migraţiei, cu întrebările morale şi contradicţiile unui continent care nu ştie cum să facă faţă acestei situaţii”, precizează cotidianul italian.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian
