În prima sa săptămână la Casa Albă, preşedintele Trump demonstrează că are de gând să aplice ad litteram cel puţin o parte din promisiunile făcute în campanie, ceea ce îl aduce în conflict nu numai cu criticii săi, ci şi cu unii membri ai propriului partid, observă Washington Post. Trump a declanşat joi o ofensivă impetuoasă pentru combaterea imigraţiei ilegale, ordonând construcţia imediată a zidului de la graniţa cu Mexic şi eforturi agresive de a-i localiza şi deporta pe imigranţii ilegali, plănuind totodată acţiuni suplimentare pentru restricţionarea imigraţiei legale, noteaza New York Times. În plus, în primul său interviu acordat în calitate de preşedinte, Trump s-a declarat convins că tortura este eficientă în cazul interogării suspecţilor de terorism, ceea ce ar anunţa, potrivit Time, o revizuire a cuprinzătoare a modului în care SUA conduc războiul împotriva terorismului, cu o posibilă reinstituire a unor metode interzise de interogare şi redeschiderea închisorilor negre ale CIA pentru deţinuţii torturaţi în afara SUA. În dezacord cu Trump, mai mulţi lideri republicani susţin însă că tortura trebuie să rămână ilegală, remarcă The Hill.
Acţiunile lui Trump zdruncină profund relaţia SUA -Mexic, constată Wall Street Journal. Preşedintele mexican şi-a anulat vizita la Washington, în timp ce tensiunile cu administraţia Trump se intensifică”, titrează Washington Post, explicând că intenţia lui Trump de a construi zidul pentru împiedicarea imigranţilor mexicani şi de a impune apoi Mexicului cheltuielile de construcţie produc una din cele mai grave rupturi între SUA şi unul dintre vecinii săi. Aceste tensiuni ar putea produce un adevărat dezastru asupra economiei mexicane care este dependentă atât de comerţul cu SUA, cât şi de banii trimişi de compatrioţii care lucrează în America, observă FiveThirtyEight, avertizând, pe de altă parte, că în cele două decenii de comerţ liber, economiile celor două ţări au devenit profund interconectate.
În schimb, premierul britanic Theresa May, primul lider al lumii care se întâlneşte vineri cu noul preşedinte american, speră să se înţeleagă bine cu Donald Trump pentru că, după cum declară ea, „contrariile se atrag” şi promite că „America şi Marea Britanie vor merge din nou împreună”, într-o „reînnoire a unei relaţii speciale”, notează The Telegraph. May va trebui însă să păstreze un echilibru abil astfel încât să pregătească terenul pentru un acord comercial bilateral cu SUA, fără a-i antagoniza pe liderii europeni cu care trebuie să negocieze Brexitul, avertizează Wall Street Journal. Vizita la Washington vine însă pe fundalul indignării provocate joi la Londra de declaraţiile lui Donald Trump despre eficienţa torturii în interogatorii, observă The Guardian, Theresa May fiind somată să-l avertizeze pe preşedintele american că serviciul britanic de securitate ar putea întrerupe schimbul de informaţii, dacă CIA ar adopta tehnici de tortură, remarcă The Independent. „Când Theresa îl întâlneşte pe Donald: Un cuplu geopolitic straniu cu mari implicaţii pentru Occident”, titrează Washington Post, comentând că amândoi au fost propulsaţi spre putere pe baza şocurilor populiste ale anului 2016 şi că amândoi au promis o schimbare radicală a ţărilor lor, ţări care sunt însă în inima unui Occident ce se confruntă cu cea mai serioasă criză de identitate din ultimul timp.
În privinţa României, aceasta va continua să fie monitorizată de Bruxelles în problema corupţiei, notează Euronews care comentează că „anunţul vine într-un moment în care corupţia a redevenit o temă centrală în România” după ce „mii de oameni au protestat săptămâna trecută datorită planurilor noului guvern de a dezincrimina anumite infracţiuni, o mutare despre care criticii spun că ar putea dăuna acţiunilor de luptă contra corupţiei la nivel înalt”. „După 10 ani, România şi Bulgaria încă sunt afectate persistent de corupţie”, titrează şi Euobserver, notând că rapoartele privind aşa-zisul Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) conţin recomandări cruciale în privinţa reformării justiţiei şi luptei anticorupţie care nu au fost încă îndeplinite de România şi Bulgaria, în ciuda realizării unor progrese. „Evaluând tendinţele din ultimul deceniu, raportul concluzionează că, deşi România poate fi apreciată pentru un „progres major”, progresul Bulgariei „nu a fost atât de rapid pe cât se spera”, mai scrie EuObserver. Ziarul sofiot Dnevnik se arată îngrijorat de întârzierile Bulgariei şi avertizează că până la data de 15 martie, Sofia va trebui să ştie cum va duce la îndeplinire recomandările din raportul european. Spre deosebire de Bulgaria, România a obţinut promisiunea că monitorizarea va fi ridicată dacă ultimele recomandări care i-au fost făcute vor fi duse la îndeplinite până la sfârşitul anului, mai scrie cotidianul bulgar. Ziarul Publico observă că România şi Bulgaria vor eliminarea schemei de monitorizare, despre care ele afirmă că ar fi folosită de alte state UE drept pretext pentru a le ţine în afara spaţiului Schengen, deşi Comisia Europeană neagă faptul că ar exista vreo conexiune între cele două chestiuni.
RADOR – Carolina Ciulu
