Decizia preşedintelui american, Donald Trump, de a interzice accesul în Statele Unite al emigranţilor dar şi al cetăţenilor din şapte state majoritar musulmane naşte reacţii vehemente atât pe plan intern, cât şi internaţional. Avocaţii persoanelor afectate de această decizie au intentat procese pe motiv că li se refuză clienţilor lor dreptul de a intra pe teritoriul american şi că sunt reţinuţi pe aeroport, scrie The Washington Post. Deşi mai mulţi judecători au decis că ordinul preşedintelui Trump nu este legal, Departamentul pentru Securitate Internă a anunţat că va continua să aplice decretul. „În pofida protestelor din aeroporturi şi de pe străzi, Trump, care şi-a centrat campania pe promisiunile de a stopa imigraţia ilegală şi de a impune ceea ce a devenit cunoscut ca Interdicţia Musulmană, rămâne neclintit. Responsabili ai Casei Albe insistă că măsura întăreşte siguranţa naţională”, mai arată The Washington Post. The New York Times notează că un judecător federal din Brooklyn a blocat temporar decretul semnat de preşedinte, motivând că deportarea refugiaţilor către ţările de origine le-ar putea cauza acestora „daune ireparabile”. Critici ai preşedintelui Trump îi reproşează că vor exista pagube colaterale asupra unui mare număr de persoane care vin în Statele Unite fără nicio intenţie de a comite crime. Reproşuri vin şi din partea liderilor europeni, care susţin că măsura este exagerată şi încalcă drepturi fundamentale. La Lisabona, preşedintele Franţei a afirmat că administraţia Trump „încurajează populismul şi chiar extremismul” şi i-a îndemnat pe liderii europeni să fie solidari într-o lume tot mai nesigură, notează The Guardian. Le Figaro arată că Francois Hollande a cerut Europei „să formeze un front comun şi să dea un răspuns ferm preşedintelui american”. Şi cancelarul german, Angela Merkel, a criticat măsura preşedintelui Trump, arătând că „lupta împotriva terorismului nu este o scuză pentru interdicţia de intrare în Statele Unite”, după cum aflăm din The Independent. Cancelarul german i-a transmis acest lucru preşedintelui Trump şi în cursul unei convorbiri telefonice. De altfel, Angela Merkel este unul dintre numeroşii lideri cu care Donald Trump a avut discuţii telefonice la sfârşit de săptămână. Presa internaţională îi aminteşte şi pe preşedinţii Rusiei şi Franţei, premierii japonez şi australian. Un rezumat al discuţiilor îl face NBCnews. Subiectul central al convorbirii cu Angela Merkel a fost NATO, în contextul în care Donald Trump a sugerat anul trecut că SUA ar putea să nu sprijine ţările care nu îşi achită suma cuvenită la Alianţă. Preşedintele francez l-a avertizat pe omologul american că o abordare protecţionistă ar putea avea consecinţe politice şi economice şi că politica închiderii în sine este un drum înfundat. Cea mai lungă discuţie, de aproape o oră, a fost cea cu preşedintele Rusiei, mai notează NBCnews. The New York Times observă că în prima convorbire directă, cei doi preşedinţi au evitat să discute ridicarea sancţiunilor impuse de Statele Unite Rusiei dar şi acuzaţiile lansate la adresa Rusiei că ar fi organizat atacuri informatice în timpul campaniei electorale americane. Potrivit TASS, cei doi lideri s-au exprimat în favoarea stabilirii unei coordonări reale ale acţiunilor ruse şi americane în scopul distrugerii grupării Stat Islamic, precum şi a altor grupări teroriste din Siria. Iar Russia Today notează că „au fost examinate aspecte importante din actualitatea externă, inclusiv lupta împotriva terorismului, situaţia din Orientul Mijlociu, conflictul arabo-israelian, sfera stabilităţii strategice şi neproliferarea nucleară, situaţia privind programul nuclear iranian şi cea din Peninsula Coreeană” dar şi „principalele aspecte ale crizei din Ucraina”. Revenind în actualitatea politică europeană, presa internaţională reţine că fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a fost desemnat în mod formal candidatul Partidului Social-Democrat la postul de cancelar al Germaniei. Potrivit Der Spiegel, la alegerile din septembrie, el va fi principalul contracandidat al actualului cancelar, Angela Merkel, lider al Uniunii Creştin-Democrate. Euronews anunţă că Martin Schulz a promis în faţa celor peste 1.000 de persoane adunate la sediul partidului că va lupta pentru taxe mai corecte, pentru o educaţie mai bună şi pentru ca persoanele din zonele rurale să aibă aceleaşi beneficii precum cele din zonele urbane. Şi tot din Germania reţinem că aproximativ 40 de ofiţeri turci care activau în baze NATO au cerut azil politic în această ţară, pe fondul epurărilor care au loc în armata din Turcia. Ziarul turc Hurriyet comentează că joi, cancelarul Angela Merkel va merge în Turcia şi nu se ştie cum va fi influenţată vizita în contextul acestor noi solicitări de azil. Cert este că subiectul a tensionat relaţiile dintre Ankara şi Atena, după ce justiţia din Grecia a respins cererea autorităţilor din Turcia privind extrădarea unor ofiţeri care au cerut azil pe teritoriul grecesc, aminteşte Hurriyet.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
