În Marea Britanie, peste un milion de persoane au semnat o petiţie prin care cer anularea vizitei anunţate de curând a preşedintelui Trump la Londra, ca formă de protest faţă de politicile acestuia în domeniul imigraţiei. Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a declarat, alarmată de decizia preşedintelui Trump de suspendare a primirii de refugiaţi şi şi-a exprimat speranţa că această pauză nu va dura mult şi, după o procesare atentă şi riguroasă, refugiaţii vor putea să-şi refacă viaţa în SUA în siguranţă şi demnitate. Reacţia UE la măsurile luate de administraţia americană împotriva cetăţenilor din şapte ţări musulmane este extrem de timidă. De obicei, vocală în cazuri legate de refugiaţi şi discriminare, Comisia Europeană a spus azi că verifică dacă aceste măsuri afectează cetăţeni ai UE.
Multe companii aeriene au refuzat să transporte cetăţeni din cele şapte ţări care au interdicţie de a intra în SUA. De exemplu, ieri au fost proteste pe Aeroportul internaţional Schiphol, Amsterdam. Compania olandeză KLM a spus că nu are sens să-i accepte pe aceşti oameni de vreme ce nu pot intra în SUA. În Marea Brianie, peste un milion de persoane au semnat o petiţie împotriva vizitei lui Donald Trump în acest an. Ministrul olandez de externe a reacţionat foarte dur la măsura lui Trump.
Bert Koenders: „Trebuie să le spunem adevărul prietenilor noştri din America: aşa ceva nu se poate. Aceasta este discriminare şi nu poate fi o politică potrivită pentru imigraţie şi nici împotriva terorismului”.
Cancelarul german Angela Merkel a denunţat în această după-amiază restricţiile impuse de Donald Trump. De altfel, cei doi au avut o convorbire telefonică în care Merkel şi-a exprimat regretul pentru aceste măsuri restrictive şi i-a explicat lui Trump ce prevede Convenţia de la Geneva privind refugiaţii. La conferinţa de presă de astăzi, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene s-a limitat la a reaminti care sunt valorile europene şi politica europeană privind refugiaţii. A spus că UE respinge orice formă de discrimuinare şi că, în acest moment, se verifică în ce fel sunt afectaţi cetăţenii europeni de măsurile restrictive ale preşedintelui Trump. Subiectul Trump, întors astăzi pe toate părţile de jurnaliştii acreditaţi la Bruxelles, nu a generat niciun răspuns clar şi direct. La polul opus se situează eurodeputatul Guy Verhofstadt, care îl consideră pe Donald Trump un alt front de luptă pentru UE, alături de islamul radicalizat şi preşedintele rus, Vladimir Putin. În an electoral şi cu partidul lui Marine Le Pen pe primul loc în sondaje, preşedintele francez, Francois Hollande, spune că Europa trebuie să rămână unită în faţa lui Trump al cărui discurs încurajează populismul şi extremismul. În Olanda, şi aceasta înainte de alegeri, politicianul de extremă dreaptă Geert Wilders anunţă deja că, dacă va ajunge prim-ministru, va lua aceeaşi măsură. Este singurul mod de a apăra securitatea şi libertatea, a fost reacţia lui Wilders, care speră să pună pe listă şi Arabia Saudită şi alte ţări islamice. Rămâne de văzut dacă miercuri Colegiul comisarilor europeni va lua în discuţie noua situaţie creată de Donald Trump, dar cu siguranţă subiectul nu va putea fi evitat la întâlnirea informală a liderilor europeni care va avea loc vineri, în Malta, o întâlnire dedicată viitorului UE, după Brexit. Liderii europeni trebuie să aleagă, spune într-un articol de opinie directorul Centrului pentru studii strategice din Haga. Trump, Rusia şi Brexit sunt şocuri care ar putea să-i facă pe liderii europeni să înţeleagă că trebuie să oprească diviziunea dintre statele membre, diviziune care a ajuns o formă de autodistrugere. Vor o UE la cheremul Rusiei, Americii şi Regatului Britanic? Sau vor o Uniune pentru interesele cetăţenilor? – spune Rob de Wijk, directorul Centrului pentru studii strategice din Haga./csimion/gpodea
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (30 ianuarie)
