În urma sesizării înaintate de prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, instanţele din România au anulat definitiv toate hotărârile proautonomie ale consiliilor locale din judeţul Harghita, a informat luni mass-media română. Adrian Jean Andrei a precizat că în 43 de localităţi consiliile locale au adoptat în ultimii trei ani, la apelul lansat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), mai multe hotărâri în care şi-au exprimat dorinţa de a aparţine de o singură unitate administrativă de sine stătătoare, care să se numeasă Ţinutul Secuiesc şi pentru care să fie asigurată autonomia prin lege, iar limba oficială, pe lângă limba statului, să fie limba maghiară. Adrian Jean Andrei a adăugat că Tribunalul Harghita şi Curtea de Apel Mureş au anulat deja toate hotărârile proautonomie. În declaraţia sa, prefectul a încercat să convingă administraţiile publice locale care ar avea de gând să adopte hotărâri similare că nu are sens să procedeze astfel, deoarece şi hotărârile lor vor avea o soartă similară. „Aceste consilii locale ar trebui mai degrabă să fie procupate de dezvoltarea economică şi socială a judeţului, şi nu de divizarea acestuia. Cred că toată lumea a înţeles că judeţul Harghita este o unitate administrativă a României şi că toţi locuitorii judeţului sunt cetăţeni români. Nu este nicio problemă dacă locuitorii judeţului au obţinut şi o altă cetăţenie, dar ei sunt, în primul rând, cetăţeni români”, a subliniat prefectul judeţului Harghita. Potrivit datelor publicate pe site-ul Consiliului Naţional Secuiesc, din cele 153 de consilii locale din Ţinutul Secuiesc 62 s-a conformat apelului lansat de CNS şi au adoptat câte o hotărâre cu privire la solicitarea autonomiei comunităţilor reprezentate de ele. Locuitorii localităţilor care au adoptat hotărârile proautonomie reprezintă 48% din totalul locuitorilor din Ţinutul Secuiesc. CNS a soliciat recent consiliilor locale care încă nu au adoptat hotărârea în cauză să nu ia drept punct de referinţă afirmaţiile lansate împotriva acestor hotărâri de reprezentanţii Guvernului României din Ţinutul Secuiesc. Potrivit CNS, aceste hotărâri, în pofida eventualei anulări a lor de către tribunal, pot dovedi că autorităţile locale ale secuilor se opun reorganizării administrativ-teritoriale planificate de puterea centrală. „Acesta este unul dintre cele mai eficiente şi importante mijloace pentru împiedicarea asimilării Ţinutului Secuiesc şi a încălcării evidente a unor drepturi”, se arată în apelul semnat anul trecut, în iulie, de preşedintele CNS, Balázs Izsák./rganciu/dstanesc
(MTI – 30 ianuarie)
