După ce la sfârşitul săptămânii, preşedintele american a susţinut telefonic un turneu diplomatic european, ieri a venit rândul Orientului Mijlociu să primească o serie de apeluri din partea lui Donald Trump. Lideri din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au discutat cu noul preşedinte american despre îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale de securitate, refugiaţii din Orientul Mijlociu şi acordul nuclear iranian, scrie The Wall Street Journal. Dar cât de bine văzută este o apropiere între americani şi saudiţi? se întreabă publicaţia citată. „Dorinţa monarhiei de a cultiva relaţii mai bune cu administraţia Trump decât avea cu Statele Unite în mandatul Obama expune Arabia Saudită criticilor că nu ar fi dispusă să ia partea aliaţilor musulmani, în special cei ai căror cetăţeni sunt afectaţi de restricţiile de călătorie” semnate de Donald Trump. Pe de altă parte, The Huffington Post arată că în timpul convorbirilor avute atât cu partea saudită, cât şi cu şeicul Muhammad din Abu Dhabi, Donald Trump a obţinut acorduri privind stabilirea unor zone sigure în Siria. Acest acord dat de statele orientale „nu este o surpriză dat fiind că va da un imbold extremiştilor sunniţi care vor să răstoarne regimul secular al lui Bashar al-Assad”, comentează Huffington Post. Şi arată în continuare publicaţia amintită că – cităm – „consecinţele opuse intereselor de securitate americane depăşesc cu mult beneficiile instituirii unei zone de securitate în Siria, în sine o declaraţie de război de facto”. O reacţie vehementă din zona Orientului Mijlociu vine de la Bagdad, care anunţă măsuri simetrice faţă de SUA după impunerea măsurii de limitare a călătoriilor. Potrivit Al Jazeera, parlamentul irakian a cerut guvernului să adopte măsuri similare celor americane. „Irakul se află în prima linie a luptei împotriva terorismului şi ar fi incorect să fie tratat aşa”, anunţă un reprezentat al parlamentului citat de Al Jazeera. Critici la adresa preşedintelui american vin şi din partea reprezentanţilor europeni. Liderul grupului liberal din Parlamentul European, negociatorul-şef al PE pentru Brexit Guy Verhofstadt opinează că Donald Trump constituie „o nouă ameninţare la adresa Uniunii Europene”, scrie The Independent. Guy Verhofstadt a avertizat – cităm – că „forul comunitar se confruntă cu trei ameninţări externe, care riscă să submineze proiectul european”. În opinia responsabilului european, două ameninţări sunt reprezentate de preşedintele Rusiei şi islamismul radical ISIS, cărora li se adaugă acum Donald Trump. Dacă Uniunea Europeană nu îşi ascunde reticenţa privind venirea lui Donald Trump la Casa Albă, Turcia îşi pune mari speranţe în noul preşedinte, cel puţin din două puncte de vedere. Pe de o parte, Turcia aşteaptă ca Statele Unite să îşi diminueaze susţinerea acordată luptătorilor kurzi din Siria şi Irak. Ziarul grecesc Ethnos opinează că „Erdoğan tatonează terenul pentru a vedea dacă venirea lui Trump la Casa Alba va marca o schimbare în politica SUA cu privire la Siria şi Orientul Mijlociu. O schimbare pe care Ankara o va considera de substanţă numai dacă va duce, dacă nu la întreruperea sprijinirii de către americani a kurzilor din Siria, măcar la delimitarea rolului lor”. O altă aşteptare a Turciei este legată de extrădarea din SUA a fostului imam Fetullah Gülen, pe care Ankara îl acuză că ar fi orchestrat tentativa de puci din Turcia, din iulie 2016. Ziarul turc Hürriyet aminteşte că Ankara a trimis un nou dosar autorităţilor americane, în care include noi dovezi şi mărturii solicitate de justiţia din SUA pentru extrădarea lui Gülen. De altfel, în Turcia a început cel mai amplu proces de după tentativa de puci, în care este judecat în lipsă fostul imam autoexilat în SUA, informează ziarul Milliyet. Din actualitatea politică de peste Prut, reţinem o afirmaţie a preşedintelui Republicii Moldova, potrivit căruia – cităm – „susținătorii lui Hillary Clinton pregăteau o ‘revoluție colorată’ în Republica Moldova” făcând referire la revoluţia portocalie din Ucraina. Potrivit portalului agora.md, Dodon a afirmat la postul rus de televiziune NTV că „În alegerile prezidențiale din SUA au pierdut aceia care au susținut revoluțiile colorate în diferite țări. Adversarii mei nu ascundeau faptul că au acționat în tandem și au fost sprijiniți de echipa lui Clinton. Sunt sigur că dacă ar fi fost o situație diferită în Statele Unite, am fi avut în Moldova o lună foarte fierbinte”. Reţinem din presa internaţională şi o serie de titluri referitoare la protestele organizate duminică în România faţă de proiectul de ordonanţă privind graţierea. „Preşedintele român condamnă planul guvernului de graţiere a deţinuţilor” titrează The New York Times, „Nemulţumirea socială împotriva controversatei reforme a Codului Penal nu slăbeşte în România” scrie Euronews, „Românii pe străzi împotriva guvernului” notează Oikonomia din Grecia iar Dnevnik din Bulgaria alege titlul „Peste 50.000 de români au demonstrat din nou pentru susţinerea luptei împotriva corupţiei”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
