„UE este îngrijorată de situaţia internaţională”, titrează Il Corriere della Sera, detaliind că, într-o scrisoare adresată statelor membre, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a lansat un semnal de alarmă enumerând cele mai mari dificultăţi pe care Uniunea va trebui să le înfrunte în viitorul apropiat, din cauza „unei Chine arogante” şi a unei Rusii „agresive față de Ucraina și de vecinii săi”, dar şi a războaielor, terorismului şi anarhiei din Orientul Mijlociu și din Africa. În plus, „declaraţiile alarmante” ale lui noului preşedinte american Donald Trump care par să aducă o schimbare în politica externă americană a ultimilor 70 de ani pun UE „într-o situație dificilă”, consideră Donald Tusk. Preşedintele Consiliului European pledează pentru aprofundarea integrării europene, subliniind că „doar împreună putem fi cu adevărat independenţi” şi avertizează că ”dezintegrarea UE nu va conduce la restaurarea unei suveranităţi mitice şi depline a statelor sale membre, ci la dependența lor reală faţă de principalele superputeri: SUA, Rusia și China”. Este Trump o ameninţare pentru Europa la fel de periculoasă ca ISIS şi Rusia? se întreabă International Business Times, pornind de la remarcile făcute de Donald Tusk care îl include pe noul preşedinte american printre riscurile majore la adresa UE. Din 1950 încoace, toţi preşedinţii americani au susţinut integrarea europeană, chiar şi în vremurile cele mai tumultoase, însă Trump nu numai că a felicitat Marea Britanie pentru Brexit, ci a părut şi că nu i-ar păsa deloc dacă UE s-ar dezmembra, explică Foreign Policy îngrijorarea europenilor. Mulţi lideri europeni şi-au făcut cunoscută deja delimitarea faţă de unele poziţii ale lui Trump, iar sentimentele exprimate în scrisoarea lui Tusk evidenţiază exasperarea acestor lideri faţă de noul preşedinte american, este de părere New York Times. În plan economic, primele ciocniri între cele două maluri ale Atlanticului s-au făcut simţite marţi, când un consilier al lui Donald Trump a acuzat Germania că se foloseşte de un euro „puternic subevaluat” pentru a-şi „exploata” principalii săi parteneri comerciali, inclusiv Statele Unite”, notează Financial Times. Rata de schimb a monedei euro este o atribuţie a Băncii Centrale Europene, iar Germania nu exercită nicio influenţă asupra acesteia, a fost replica imediată a cancelarului Angela Merkel, potrivit Bloomberg. Pe de altă parte, Europa pare să-şi revină economic şi depăşeşte ritmul de creştere înregistrat de economia americană, remarcă Wall Street Journal, avertizând însă că problemele politice rămân în Europa. În Franţa de exemplu, suma care ar fi fost primită de soţia candidatului de dreapta la preşedinţia ţării pentru angajarea fictivă la cabinetul parlamentar al acestuia ar putea ajunge la 900.000 de euro, scrie Le Figaro. Acelaşi ziar francez vorbeşte şi despre modelul pe care Donald Trump îl reprezintă pentru liderul de extremă dreaptă Marinne Le Pen. Astfel, deşi provoacă reacţii ostile, atât în societatea civilă, cât şi în rândul şefilor de stat şi de guvern din întreaga lume, decretul preşedintelui american de a interzice accesul cetăţenilor din şapte ţări majoritar musulmane este salutat zgomotos de Frontul Naţional, ca fiind o sursă de inspiraţie pentru o măsură similară în Europa.
În Statele Unite, măsura continuă să provoace tensiune. Destituirea ministrului american al justiţiei pentru că „a îndrăznit să-şi exercite judecata obiectivă în domeniul juridic referitor la recentul ordin al preşedintelui vizând imigraţia, a încălcat independenţa tradiţională a Departamentului Justiţiei şi creează un precedent periculos pentru statul de drept”, consideră Washington Post. „Conform unor tradiţii vechi, ministrul justiţiei este însărcinat cu aplicarea legii fără a se confrunta cu intervenţia politică a Casei Albe. Acest standard de independenţă, unic în rândul membrilor cabinetului, este menit a izola problemele de drept de presiunile politice neavenite şi de obicei preşedinţii şi miniştrii justiţiei care au violat acest standard au plătit un preţ greu pentru asta”, avertizează ziarul american. „Legalitatea ordinului executiv în cauză face obiectul unor dezbateri înfierbântate. Patru judecători federali au sistat deja aplicarea de către administraţie a unor diverse aspecte ale acestui ordin, iar oamenii afectaţi de interdicţie depun în continuare sesizări în justiţie, mai explică Washington Post.
Parlamentul britanic a început marţi o dezbatere de două zile asupra proiectului de lege care autorizează guvernul să lanseze negocierile cu privire la ieșirea din Uniunea Europeană, scrie Financial Times, vorbind despre o dezbaterea plină de emoţie, ce provocă o adevărată dilemă parlamentarilor care s-au opus puternic Brexit-ului, dar care ar trebui să-l aprobe acum conform voinţei poporului exprimată la referendum. O respingere a activării Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona privind retragerea din UE ar distruge încrederea publică în politicieni, a avertizat secretarul pentru Brexit David Davis, la deschiderea dezbaterii în parlament, lansând, potrivit Bloomberg, întrebare deschisă „Avem încredere în oamenii care au votat?”.
Carolina Ciulu, RADOR
