Presa internaţională urmăreşte îndeaproape cele mai recente evoluţii din România, după adoptarea Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea Codurilor penale. „Guvernul României dezincriminează delicte comise de oficiali”, titrează The New York Times, arătând – cităm – că „Marţi, seara târziu, guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care scoate de sub incidenţa penală neregulile comise de oficiali, dând astfel o lovitură luptei de ani de zile de eradicare a corupţiei din această ţară est-europeană”. Financial Times aminteşte că ministrul justiţiei a declarat că decretul va scoate de sub incidenţa penală delictele comise de oficiali în cazul în care daunele se situează sub 200.000 lei. La două ore după adoptarea acestei măsuri, aproximativ 15.000 de demonstranţi s-au adunat în frig la Bucureşti pentru a protesta faţă de această decizie, susţinând că ea va submina eforturile de reducere a corupţiei, mai scrie Financial Times. EUobserver titrează „Mii de oameni protestează după ce România a aruncat la gunoi legile anticorupţie” iar Bloomerg arată că „Românii umplu străzile în timp ce cabinetul sfidează protestele contra graţierilor”. „În România, ce contează un pic de corupţie?”, se întreabă USA Today şi arată că deşi ministrul justiţiei dă asigurări că „modificările erau necesare pentru a alinia prevederile legale cu deciziile Curţii Constituţionale”, protestatarii „sunt furioşi că ordonanţa ar putea slăbi eforturile de a stârpi mita într-una dintre cele mai sărace ţări din Europa şi aproape legalizează cazurile de corupţie în care sunt folosite sume mici”. Le Figaro arată că „UE este îngrijorată în faţa unui regres în privinţa corupţiei” în România, comentând că reprezentanţi ai Comisiei Europene „şi-au exprimat profunda preocupare faţă de relaxarea Codului Penal în România pentru infracţiuni de corupţie care afectează clasa politică”. Pe aceeaşi idee, Euractiv scrie că preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene au publicat o declaraţie comună în care au lansat un avertisment dur, arătând – cităm – că „Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze, nu să regreseze. Urmărim cele mai recente evoluţii cu profundă preocupare”. Pe de altă parte, Parlamentul European a introdus pe ordinea de zi de astăzi o dezbatere privind situaţia democraţiei şi justiţiei în România, se arată în pagina electronică a forului comunitar. Ieri, grupul parlamentar al Partidului Popular European a solicitat o dezbatere în plenul PE pe tema situației din România. Rămânând în sfera politicului, presa internaţională aminteşte că în Marea Britanie continuă şi astăzi dezbaterile parlamentare privind proiectul de lege al guvernului pentru declanşarea procedurii de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Amintind că astăzi legiuitorii britanici urmează să analizeze cinci amendamente care vizează să omoare proiectul în stadiu incipient, La Libre Belgique comentează că principalele critici aduse sunt că guvernul „nu a prevăzut” să consulte parlamentele regionale, „nu a publicat o cartă albă” asupra strategiei Theresei May, „refuză să dea o garanţie asupra situaţiei cetăţenilor UE care trăiesc în Regatul Unit” şi n-a răspuns unei serii întregi de întrebări referitoare la implicaţiile unei retrageri din piaţa unică europeană. Potrivit The Guardian, un raport al Uniunii Europene avertizează că negociatorii pentru Brexit ai Comisiei Europene trebuie să traseze un acord funcţional cu guvernul May pentru a proteja centrul financiar londonez, altfel economiile statelor rămase în UE vor fi afectate. „Pentru sănătatea economică a statelor membre, este vital ca actualul ecosistem financiar să nu fie afectat în negocierile pentru Brexit”, se arată în documentul consultat de The Guardian. Presa internaţională reflectă şi situaţia din estul Ucrainei, care continuă să fie încordată pe fondul unor noi confruntări. Generează tensiuni în zonă şi aplicaţiile militare desfăşurate de NATO în Marea Neagră, până pe 10 februarie, la care participă şi Ucraina. Potrivit agenţiei ucrainiene Unian, biroul de presă al preşedintele Poroşenko acuză Rusia că a deschis focul asupra unui avion de transport ucrainean An-26, care avea un zbor de antrenament în zona economică maritimă a Ucrainei din Marea Neagră. În replică, un purtător de cuvânt al flotei ruse de la Marea Neagră, citat de TASS, neagă incidentul şi susţine că avionul a făcut două manevre provocatoare în apropierea unei platforme petroliere ruse dar echipele de securitate nu au deschis focul ci doar l-au avertizat optic. Potrivit Le Monde, „UE este îngrijorată de încălcarea flagrantă a armistiţiului din Ucraina” în contextul în care în pofida armistiţiului semnat în decembrie, de duminica trecută, luptele au ucis cel puțin 15 persoane, inclusiv mulți civili, în apropiere de Avdiivka, un oraș aflat la zece kilometri nord de Donețk. Le Point arată că Washingtonul cheamă la un armistiţiu imediat în Ucraina şi că în plina tranziţie diplomatică a erei Trump, Departamentul de Stat a protestat faţă de violenţele care agită estul Ucrainei. Iar secretarul general al NATO, citat de Reuters, a cerut Rusiei să îşi folosească „influenţa considerabilă” asupra rebelilor din estul Ucrainei, pentru a pune capăt „celei mai grave intensificări a încălcărilor” unui armistiţiu fragil. The Guardian comentează că ciocnirile din estul Ucrainei testează poziţia lui Trump faţă de Rusia, în contextul în care preşedintele american „l-a lăudat de mai multe ori pe Vladimir Putin şi a vehiculat ideea ridicării sancţiunilor” impuse Rusiei.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
