Instinctiv, culorile roşu şi verde par nişte indicatori importanţi ai valorii energetice a unui aliment: mai ridicată sau mai slabă. Într-un studiu realizat de o echipă italiană (Scuola Internazionale Superiore di Studi Avazanti), cercetătorii au explicat că „primatele non-umane evaluează calitatea nutriţională a fructelor şi a legumelor în funcţie de intensitatea nuanţelor de roşu şi verde, roşul semnalând un aport de energie şi proteine mai ridicat”. Cum rămâne cu ființa umană? Studii anterioare au cercetat mai ales asocierea dintre culoarea produselor alimentare și aroma lor, dar puţine au examinat legătura dintre culoarea şi percepţia „instinctivă” a aportului caloric. Specialiştii italieni au reunit voluntari cărora le-au prezentat o multitudine de imagini cu produse alimentare și cu altele necomestibile (cum ar fi obiectele), reflectând o gamă largă de culori, inclusiv roşu şi verde, culori pe care ochii omului le recunosc extrem de bine (cu excepția persoanelor care au probleme cu vederea). Rezultatul arată în mod clar că respectiva culoare influenţează interesul stârnit de un aliment (rata cu care el captează atenția) și estimarea valorii sale nutritive (calorii). Astfel, roșul declanșează un răspuns mai rapid decât verdele și este asociat mai mult cu un aport superior de energie. Dar acest lucru nu este valabil decât pentru alimentele „proaspete”, „naturale” (carne și legume), nu pentru cele prelucrate şi gătite şi pentru produsele nealimentare. Desigur, distincția între roșu și verde nu este întotdeauna tranşată în mod formal din cauza intensităților de culoare şi a faptului că cele două culori – roşu şi verde – pot fi găsite în acelaşi aliment. Cu toate acestea, autorii consideră că „inspecția vizuală a unui produs alimentar, în special culoarea sa, constituie un element central al evalării de către oameni și că, practic, ei au același sistem de bază cu primatele non-umane”, fapt care face trimitere la cele mai îndepărtate origini ale fiinţei umane./rcostea/ddaniela
www.lesoir.be – 3 februarie
