Protestele din România continuă să ocupe spaţii importante în presa internaţională. „Demonstraţii în România împotriva atenuării legilor anticorupţie”, „În România au loc cele mai mari proteste de stradă de la căderea comunismului”, „Preşedintele României recurge la Curtea Constituţională şi îi elogiază pe manifestanţi”, „România la mila protestelor”, „Guvernul român, sub presiune în urma imenselor manifestaţii”, titrează în Germania Rheinische Post, în Italia Il Post, în Spania El Economista, în Grecia site-ul Altsantiri şi în Franţa Agenţia France Presse. „Guvernul României a respins joi apelurile de a retrage un decret care, spun criticii, marchează un regres major în privinţa reformelor anticorupţie, menţinându-şi poziţia în faţa protestelor uriaşe la nivel naţional”, notează agenţia Reuters, citându-l pe liderul PSD, Liviu Dragnea potrivit căruia „Guvernul şi partidele care îl susţin sunt hotărâte să-şi exercite puterea executivă şi legislativă acordată de cetăţeni”.
Joi a fost ziua unei dezbateri în Parlamentul European dedicate situaţiei din România în care vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans le-a declarat europarlamentarilor, potrivit Balkan Insight, că priveşte cu îngrijorare recentele evenimente. „În ultimii 28 de ani am urmărit evoluţia României. Dacă privim la progresul făcut în acest timp nu putem fi decât impresionaţi de dorinţa românilor de a deveni o democraţie europeană funcţională”, a spus Timmermans, făcând apel la guvernul român să „reconsidere urgent” ordonanţa, subliniind că „România merită politicieni şi guverne care sprijină lupta anticorupţie”, mai scrie Balkan Insight. O linie mai categorică a fost adoptată de preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, care, potrivit New Europe, a declarat că „adoptarea unei astfel de ordonanţe dăunătoare în mijloc de noapte, chiar în timp ce oamenii protestează pe străzi, contrazice orice principii de democraţie şi transparenţă”. „Condamnare categorică în străinătate a noii legi a României privind corupţia”, titrează New York Times, menţionând atât declaraţiile lui Timmermans, însoţite de avertismentul că adoptarea ordonanţei ar putea afecta fondurile pe care România le primeşte de la UE, cât şi declaraţia separată a ambasadorilor SUA, Germaniei, Canadei, Finlandei, Olandei şi Franţei, potrivit căreia guvernul României a subminat „progresul în privinţa statului de drept şi a luptei anticorupţie din ultimii 10 ani”. Pe de altă parte, Comisia Europeană „bagă la sertar” un raport despre corupţia la nivel UE, care, instituit în 2014, avea scopul de a evalua din doi în doi ani acţiunile anticorupţie din fiecare stat membru UE, cu recomandări pentru fiecare ţară în parte, scrie Euractiv. Confruntată cu critici din partea organizaţiilor pro-transparenţă, Comisia a motivat că raportul realizat în 2014 a fost suficient pentru a furniza un tablou general şi pentru a oferi statelor membre direcţiile în care trebuie să lucreze, şi anume consolidarea elementelor de control, adoptarea unor „sancţiuni descurajatoare” şi îmbunătăţirea transparenţei, scrie EuObserver. Oficiosul UE comentează că renunţarea la acest raport este surprinzătoare având în vedere amplele proteste anticorupţie din România, dar şi scandalul în curs de desfăşurare din Franţa, unde candidatul prezidenţial François Fillon se confruntă cu acuzaţii de fraudă, după ce şi-a plătit soţia cu aproape 1 milion de euro din bani publici pentru muncă fictivă.
O abordare diferită este prezentată într-un articol de opinie din Financial Times cu titlul „Măsura dezincriminării din România ar trebui să fie binevenită”. Protestatarii ieşiţi pe străzile Bucureştiului „nu vor fi încântaţi de această afirmaţie, dar noul guvern din România ar trebui să fie felicitat pentru inversarea a ceea ce a devenit o obsesie naţională privind corupţia”, se arată în articol. „Dezincriminarea unor forme de ilegalităţi comise de oficiali, graţierea a circa 3.000 de persoane condamnate pentru acte minore de corupţie şi eliberarea lor din puşcărie nu numai că decongestionează închisorile, dar transmite un avertisment ultra-zeloasei Direcţii Naţionale Anticorupţie (DNA)”, consideră comentatorul Financial Times.
În vecinătatea noastră, „Putin îl vizitează pe premierul Orban pentru a discuta afaceri cu o Ungarie eurosceptică”, titrează Russia Today, comentând că vizita are loc într-un moment de tensiune între UE şi o Rusie aflată sub presiunea unui regim sever de sancţiuni şi a unei prezenţe fără precedent a trupelor NATO la graniţele sale. Tocmai de aceea Putin se foloseşte de vizita la aliatul său ungar pentru a obţine sprijinul acestuia pentru blocarea unor sancţiuni suplimentare din partea Europei împotriva Moscovei, consideră Bloomberg. „Ungaria vrea să fie pilonul unei noi relaţii Europa – Rusia”, titrează Irish Times, în timp ce La Libre Belgique este de părere că „Orban joacă atât pe cartea Putin, cât şi pe cartea Trump”. Prietenia cu Putin a fost pariul de politică externă cel mai important al lui Orban, apoi primul ministru ungar a făcut din nou notă discordantă în peisajul politic european, sperând public în victoria lui Donald Trump, un joc care s-ar putea dovedi câştigător dacă dezgheţul relaţiilor americano-ruse se confirmă, mai scrie ziarul belgian.
Carolina Ciulu – RADOR
