În România au avut loc, în această săptămână, cele mai mari proteste, de la revoluţia sângeroasă din 1989, sute de mii de demonstranţi ieşind în stradă pentru a-şi arăta opoziţia faţă de noi legi, care, susţin ei, va afecta lupta anticorupţie. Aici explorăm similarităţile şi diferenţele dintre decembrie 1989 şi ianuarie 2017, cu ajutorul lui Cristian Niţoiu, expert pentru Europa de Est la Universitatea Aston, şi Cătălin Dumitru, consultant politic la Kensington Communication, din Bucureşti.
Care este miza
Protestatarii au luptat pentru democraţie în 1989, în această săptămână, ei au afirmat că luptă pentru a salva părţi importante ale noului sistem, precum respectul pentru statul de drept. Acest lucru înseamnă că protestatarii erau mai uniţi la sfârşitul anilor ’80, afirmă Niţoiu. „Societatea este foarte polarizată, între cei care vor un sistem de guvernare bazat pe reguli şi respect şi o altă jumătate de societate care se simte foarte confortabil având un sistem de guvernare bazat pe patronaj şi pe abilitatea de a deţine funcţii publice fără a avea niciun fel de expertiză, pentru faptul că ţi-ai plătit calea către aceste funcţii”, a mai spus Niţoiu. „În 1989 nu exista acest nivel al polarizării. Din două puncte de vedere, era mai multă unitate în 1989: înlăturarea dictatorului şi avansarea către un sistem democratic.”
Profilul protestatarilor
Protestatarii din ambele ere au fost inteligenţi şi tineri, dar cei din 1989 erau mai uniţi în viziunea politică, adaugă experţii. „Similarităţile sunt că erau tineri în ambele cazuri”, a declarat Dumitru pentru Euronews. Acum sunt corporatişti, atunci erau oameni dornici să devină corporatişti. În 1989 erau gata să facă orice pentru a trăi şi munci ca oamenii din afara României, în Occident. Acum, majoritatea vin din sectorul privat. Merg la serviciu de la 7 dimineaţa la 6 seara şi apoi ies la protest!” Niţoiu crede că o diferenţă esenţială este că protestatarii din 1989 erau mai apropiaţi din punct de vedere politic, decât cei de astăzi. El arată că ar fi fost puţin probabil să vezi pe cineva din stabilimentul comunist protestând la revoluţie, în timp ce în această săptămână au ieşit în stradă şi susţinători dezamăgiţi ai partidului de guvernământ PSD.
Nivelul violenţei
Una dintre caracteristicile cheie ale protestatarilor din această săptămână este că majoritatea – poate având în minte experienţa din 1989 – au învăţat cultura protestului, potrivit lui Dumitru. „Ei ştiu cum să reacţioneze când cineva încearcă să manipuleze protestele şi să amplaseze nişte huligani”. „În urmă cu două zile, a fost un astfel de exemplu la Bucureşti, când protestatarii s-au retras şi i-au lăsat pe huligani singuri cu forţele de ordine. În 1989 erau mai naivi. Voiau să iasă şi să lupte, uitau de vieţile, de locurile de muncă şi de familiile lor, pentru că erau atât de speriaţi că ar putea pierde totul şi s-ar putea întoarce să trăiască într-un sistem comunist. Acum nu este un război, este un protest paşnic. Ei înţeleg că, dacă vor sta liniştiţi, vor câştiga. Era mai diferit în 1989, erau persoane pe străzi care au deschis focul asupra mulţimii şi au fost mai aproape de război civil, atunci”.
Mass-media
Una dintre principalele diferenţe este că în 1989 exista doar presă controlată de stat; acum există numeroase canale de ştiri, precum şi reţelele sociale online. Dumitru spune că, datorită platformelor precum Twitter şi Facebook, oamenii ajung mai repede în stradă pentru a protesta, dar, de asemenea, guvernele sunt mai precaute pentru că ştiu că orice incident poate fi făcut public rapid, în reţelele sociale. Niţoiu crede că alternativele mass-media nu reprezintă neapărat o evoluţie pozitivă. „Există numeroase informaţii false şi prea multe ştiri contradictorii, ceea ce înseamnă că oamenii tind să rămână în propriile lor bule. Dacă ei cred că guvernul face abuz de putere, nu ascultă justificările guvernului, chiar dacă ar putea exista legitimitate în motivaţia acestuia. Pe de altă parte, oameni care susţin guvernul cred că guvernul ne oferă mai mulţi bani şi ne creează noi oportunităţi, aşa că nu ne pasă de corupţie”. /mbrotacel/atataru
(http://www.euronews.com/2017/02/03/how-does-romania-s-revolution-compare-with-this-week-s-corruption-protests – 3 februarie)
