Criza politică din România se adânceşte, titrează The Washington Post. Guvernul României a respins apelurile vizând retragerea unei ordonanţe dur criticate, rămânând ferm pe poziţii, în timp ce continuă protestele la nivelul întregii ţări, notează The New York Times. Avocatul Poporului a sesizat şi el Curtea Constituţională, adaugă Fox News. Totodată, influenta Biserică Ordotoxă Română a afirmat că hoţia şi corupţia degradează moral şi material societatea, consemnează Atlantic City. În acelaşi timp, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, aflat la summitul UE din Malta, a apreciat că situaţia este foarte complicată, adaugă EUObserver, subliniind că şeful statului român susţine protestele, crede în ţara sa şi e sigur că ordinea de drept va prevala. Tot EUObserver adaugă că premierul român Sorin Grindeanu a declarat că guvernul său va merge înainte cu proiectele atât de contestate.
Liderii UE reuniţi la Malta au discutat despre viitorul blocului comunitar, pe fondul noilor realităţi geopolitice, şi doresc accelerarea eforturilor de oprire a migraţiei din ţările nord-africane, prin Libia. Liderii UE au aprobat încă 200 de milioane de euro pentru proiecte de închidere a rutei libiene, titrează The Malta Independent. Şefa politicii externe a UE, Federica Mogherini, a afirmat că scopul Europei este de a reduce pierderea de vieţi pe mare şi în deşert, în timp ce participanţii la summit au afişat un puternic sprijin pentru Italia, care a coordonat salvarea a sute de mii de migranţi pe mare, în ultimii ani, adaugă ziarul maltez. Însă imigraţia nu poate fi oprită, iar acesta nu este un lucru rău, crede Federica Mogherini, pentru că „fără migranţi economia noastră ar fi penalizată, demografia noastră ne-ar duce la colaps, societăţile noastre s-ar prăbuşi”, opinează Mogherini, citată de Il Giornale. La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că relaţiile UE-SUA rămân „o prioritate absolută” pentru UE, în ciuda îngrijorărilor legate de politicile preşedintelui american Donald Trump, scrie Le Monde. Preşedintele Franţei, François Hollande, a declarat că afirmaţiile lui Trump despre Europa şi NATO sunt „inacceptabile”, iar cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a făcut apel la UE să meargă, înainte indiferent ce poziţie au SUA, notează Le Figaro.
În vizită la Budapesta, preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat cooperarea dintre Ungaria şi Rusia, scrie presa ungară. Ungaria este interesată să întreţină relaţii economice şi politice echilibrate şi bune cu Rusia, iar Vladimir Putin şi Viktor Orban s-au concentrat pe teme economice, politici energetice şi extinderea centralei nucleare de la Paks, finanţată de Moscova, precum şi pe o posibilă legare a Ungariei de conducta de gaze Nord Stream sau Turkish Stream, reţine The New York Times. Cei doi lideri s-au întâlnit de patru ori în patru ani şi relaţia lor deranjează Europa, opinează Courrier International. Mass-media opoziţiei ungare se teme de o „sovietizare” a ţării, însă partizanii lui Orbán resping această perspectivă. „De ce încurajăm aroganţa rusă? Cinismul rece al lui Putin arată clar cine este şeful în această relaţie”, scrie săptămânalul ungar Heti Válasz. Moscova este o putere regională care doreşte să-şi stabilească nişte avanposturi în vecinătate, în special în cadrul Uniunii Europene. Unii vorbesc de agresivitate, dar revista pro-guvernementală ‘888.hu’ consideră asta ca fiind cel mai firesc lucru din lume. Ungaria şi Rusia sunt nevoite să colaboreze într-un context internaţional dificil, scrie Daily News Hungary, adăugând că Ungaria a suportat pagube de 6,5 miliarde de dolari din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei. Totodată, Putin şi Orbán au subliniat la unison necesitatea întăririi cooperării în lupta împotriva terorismului internaţional.(Cristina Zaharia)/czaharia/sdm2
