Presa internaţională inserează numeroase articole despre protestele din România şi urmările lor. Ziarele străine sunt de asemenea atente la teme precum lansarea candidaturilor prezidenţiale în Franţa sau agravarea confruntărilor din estul Ucrainei.
„Guvernul României a abrogat ordonanţa care dezincrimina unele delicte ale demnitarilor şi va încerca să obţină aprobarea Parlamentului”, relatează Washington Post. „Combinaţia dintre proteste de masă care nu dădeau semne de diminuare şi condamnările internaţionale în creştere pare a fi slăbit determinarea guvernului” de a rămâne pe poziţie, constată New York Times, cu precizarea că „până şi Biserica Ortodoxă Română, care în mod obişnuit este un susţinător solid al guvernului, a criticat ordonanţa”. „În România au câştigat manifestanţii” conchide La Stampa din Italia, cu menţiunea că ordonanţa „era interpretată de populaţie ca fiind un ‘cadou’ pentru mulţi politicieni, înalţi funcţionari şi oameni de afaceri care fac obiectul unor anchete în care sunt acuzaţi de corupţie”. Şi Le Soir din Belgia este de părere că guvernul a cedat la presiunea manifestanţilor, la fel şi Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Stratfor. The Guardian remarcă însă că „premierul a afirmat că măsura va fi trimisă spre dezbatere parlamentului, iar experţii avertizează că acest lucru nu este de natură a-i calma pe protestatari, care vor ca proiectul să fie complet anulat”. Le Monde rezumă la rândul său că iniţiativa de atenuare a combaterii corupţiei, asumată de „un partid care domină viaţa politică de 25 de ani şi este afectat constant de scandaluri, a declanşat un val de contestări nemaivăzut de la revoluţia română din 1989”, iar „contestaţia a mers dincolo de tineretul urban, manifestaţii monstru fiind semnalate şi în fiefuri tradiţionale ale PSD”. „Nu există corupţie mică sau mare: corupţia este furt”, tranşează un alt articol publicat de Le Monde, cu precizarea că „acesta este mesajul adresat de sute de mii de români care au ieşit în stradă” după ce guvernul lor „a decis să ridice pragul de la care corupţia poate antrena condamnări la închisoare”. Cotidianul parizian zugrăveşte un tablou mai amplu al acestui flagel: „Islandezii, brazilienii sau sud-coreenii ieri, iar românii astăzi au motive să se revolte”. Iar „în maniera proprie, nici alegătorii francezi şi americani nu spun altceva”, subliniază Le Monde, cu concluzia că „deschizând frontierele şi favorizând circulaţia capitalurilor, mondializarea a deschis noi orizonturi” corupţiei. Dar din fericire, argumentează mai departe Le Monde, tot mondializarea „a deschis orizonturile claselor mijlocii din toate ţările”, care „au înţeles că acest furt organizat de către depozitarii puterii nu doar că sustrage din veniturile oamenilor cinstiţi şi ale economiei, dar, prin modul de funcţionare, subminează democraţia şi credibilitatea politicii”. Acuzaţii vizând un astfel de delict afectează deja imaginea candidatului prezidenţial conservator francez, François Fillon, constată ziarul Liberation din Franţa, cu menţiunea că „afacerile de corupţie se înmulţesc” în Hexagon, pe fondul „indulgenţei alegătorilor”. La rândul ei, Marine Le Pen, reprezentanta Frontului Naţional de extrema dreaptă din Franţa, îşi lansează campania prezidenţială, promiţând un „protecţionism inteligent” şi reindustrializarea ţării, după cum observă Financial Times. Washington Post reţine că Le Pen „s-a angajat să retragă Franţa din UE şi din NATO”, iar Le Soir din Belgia menţionează că în finalul discursului ei, doamna Le Pen a subliniat că „Donald Trump îşi respectă promisiunile” şi a adăugat că „dacă ar fi fost americancă, l-ar fi votat pe Trump”. Un alt candidat la alegerile prezidenţiale din Franţa, citat de The Guardian, independentul Macron îi invită la rândul său pe savanţii americani alarmaţi de retorica noului preşedinte Trump să se mute în ţara lui, „noul tărâm al inovaţiei”, potrivit cuvintelor sale. Ziarele străine sunt atente în continuare şi la conflictul din estul Ucrainei. Wall Street Journal relatează că „administraţia Trump crează şi mai multă confuzie în privinţa politicii sale vizând Rusia şi Ucraina”. „Este puţin probabil ca problema ucraineană să fie prioritară pentru noua administraţie a Statelor Unite”, estimează la rândul ei agenţia de presă rusă Tass. Iar asta în vreme ce „preşedintele ucrainean face apel la exercitarea de presiuni asupra Moscovei, pe fondul continuării luptelor dintre militarii ucraineni şi rebelii proruşi, iar Rusia afirmă că reluarea ostilităţilor a fost orchestrată de Kiev, pentru a se vorbi din nou despre acest conflict”, notează Le Figaro.
Adriana Buzoianu, RADOR
