Atentă în continuare la situaţia din România, presa internaţională îşi îndreaptă privirile şi asupra altor probleme cu care se confruntă în ultima vreme Uniunea Europeană, între acestea figurând Brexit şi criza refugiaţilor, precum şi criza datoriilor.
„Guvernul român supravieţuieşte moţiunii de cenzură”, relatează New York Times, cu precizarea că „executivul a fost zguduit de protestele cele mai ample înregistrate de la căderea comunismului în 1989”. „Parlamentul României a respins moţiunea de cenzură contra guvernului”, remarcă şi Ria Novosti, iar Stratfor notează că pe fondul continuării protestelor, „deşi la scară mult mai redusă faţă de săptămâna trecută”, premierul „ar putea încerca să-i împace pe protestatari prin concedierea câtorva demnitari, între care ministrul justiţiei”. Sub titlul „În România, lupta anticorupţie a făcut să se nască o societate civilă”, Le Monde evidenţiază că „mobilizarea istorică a tinerilor români din oraşe, adesea cu studii superioare, arată că această generaţie, nu neapărat prezentă majoritar la urne, a reînviat cel puţin speranţa că într-o zi clasa politică ar putea funcţiona fără mită” iar acesta va rămâne „principalul succes al DNA”. O opinie similară regăsim în paginile Washington Post, care îşi intitulează editorialul „Din România, un semn încurajator pentru democraţie”. „Într-un moment în care democraţia este în curs de a se eroda în mai mute ţări din Europa Centrală şi de Est, o încurajatoare contra-mişcare a erupt brusc în România”, constată Washington Post. „Motivul care a unit oamenii a fost unul simplu, direct şi, având în vedere istoria ţării, de natură a inspira: revendicarea ca guvernul să nu dilueze legislaţia anticorupţie”, continuă oficiosul de la Washington. Şi adaugă că deşi „PSD încă mai poate încerca să eviscereze legislaţia anticorupţie, printr-o acţiune în parlament”, „acest lucru ar risca să înfurie populaţia deja nervoasă”. În orice caz, „Românii au demonstrat că valorile democratice au prins rădăcini în ţară în ultimele două decenii, cu ajutorul aliaţilor europeni şi al SUA”. Iar „aceasta este o realizare de pe urma căreia nu are de profitat doar ţara lor: ea face Europa mai stabilă şi mai sigură” şi în plus, „Administraţia Trump ar trebui să ia aminte la astfel de progrese înainte de a propune aruncarea la gunoi a Uniunii Europene”, punctează Washington Post. „Atacul lansat de preşedintele american la adresa Europei este un atac la adresa Germaniei”, consideră social-democratul Martin Schulz, contracandidatul doamnei Merkel la alegerile care vor avea loc anul acesta în Germania, citat de Wall Street Journal. „Într-o perioadă a ‘trumpismului’, spune el, este momentul unei „cooperări bazate pe valori” între democraţiile din Europa”, îndeamnă fostul preşedinte al Parlamentului European. În ceea ce o priveşte, cancelarul Merkel are în vedere „un nou program destinat repatrierii forţate a numărului tot mai mare de solicitanţi de azil ale căror cereri au fost respinse”, scrie The Times, iar EUobserver notează că „autorităţile libiene se opun planurilor UE” care vizau oprirea migranţilor care se îndreaptă spre Uniunea Europeană. Revenim la The Times, care relatează că Adunarea parlamentară din Scoţia a votat „împotriva declanşării Articolului 50” care iniţiază negocierile privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, într-o „moţiune care vorbeşte despre lipsa de consultare a Londrei cu Edinburgh-ul în privinţa Brexit”. Este un „vot simbolic”, subliniază Le Monde, precizând că doar Parlamentul de la Westminster trebuie consultat în problema Brexit. Lucru care s-a întâmplat deja în privinţa deputaţilor din Camera Comunelor care nu au însă drept de veto asupra Brexit, relatează ziarele britanice. Preocupată la rândul său de consecinţele deciziei britanice, Irlanda încearcă să obţină „sprijinul Europei de Est”, în cursul vizitelor pe care premierul irlandez le face în Polonia, Franţa, Spania, Italia, România, Bulgaria şi Croaţia, scrie Financial Times. Cu menţiunea că şeful guvernului de la Dublin îşi propune să „convingă Europa centrală şi de est că temerile ţării sale privind Brexit sunt mai urgente decât ale lor”, dar totodată să „înţeleagă priorităţile altora”, notează Financial Times. Acelaşi cotidian londonez atenţionează că „zona euro este din nou în criză pe tema Greciei” care ar putea intra din nou în incapacitate de plată. Este însă o problemă mai amplă, atenţionează The Telegraph, sub titlul „Nu doar Grecia se îneacă în datorii”. „Cu totul sunt cinci state europene care au datorii mai mari decât PIB-ul lor”, în frunte cu Grecia, urmată de Italia şi Portugalia, iar 21 de ţări membre ale Uniunii „au datorii mai mari decât limita de 60% din PIB, stabilită de Tratatul de la Maastricht”, atenţionează cotidianul londonez. Şi tot de pe malurile Tamisei, The Guardian îl citează pe Ted Malloch, propus de preşedintele Trump pentru a deveni ambasadorul american la Bruxelles, care se îndoieşte de supravieţuirea zonei euro şi afirmă că „Atena ar trebui să se întoarcă la drahmă”. Una peste alta, „Europa este asediată”, constată Les Echos, făcând trimitere la Brexit şi „declaraţiile lui Donald Trump anticipând declinul Europei şi dispariţia monedei euro”. Iar într-un moment în care „Europa se confruntă cu sfidările cele mai grave din 1957 încoace”, în lipsa unui proiect pentru următorii 10 ani, pe termen scurt „o solidarizare fără falie ar fi binevenită în Europa”, recomandă Les Echos.
Adriana Buzoianu, RADOR
