Aflată în primele sale 100 de zile, noua Administraţie a SUA focalizează atenţia presei internaţionale. „Washington Post” comentează convorbirea telefonică dintre preşedintele american, Donald Trump şi omologul său chinez, Xi Jinping şi notează: „Donald Trump a dat înapoi din faţa a ceea ce ar fi putut să fie o luptă dură cu Beijingul şi s-a angajat să onoreze politica unei singure Chine. Decizia liderului de la Casa Albă este menită să relaxeze tensiunile dintre cele două naţiuni, tensiuni generate tot de afirmaţiile preşedintelui Trump, care a subliniat anterior că nu ar susţine politica unei singure Chine decât dacă Beijingul va elimina îngrijorările Washingtonului privind aspecte legate de comerţ şi moneda de schimb”. Politica unei singure Chine, care respinge recunoaşterea diplomatică şi independenţa Taiwanului, este fundamentul relaţiilor bilaterale diplomatice între SUA şi China, stabilite încă din 1979″, mai scrie „Washington Post” şi conchide: „Nu este foarte limpede dacă Donald Trump a obţinut sau nu unele concesii din partea Chinei, deşi în timpul convorbirii telefonice cei doi lideri au convenit asupra întăririi unei cooperări reciproc avantajoase legate de comerţ, economie, investiţii şi afaceri internaţionale”.
Premierul Japoniei, Shinzo Abe, care a efectuat o vizită de două zile în SUA Unite, a declarat că doreşte deschiderea unui nou capitol al relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări, scrie „New York Times”. „Vizita premierului japonez ar putea alimenta suspiciunile Beijingului că pentru SUA Japonia şi nu China ar deveni punctul focal al angajamentului în Asia” – comentează ziarul american.
Celebrările la nivel naţional din Iran, care a sărbătorit 38 de ani de la revoluţia islamică, reprezintă totodată o replică la comentariile anti-Iran făcute de Donald Trump, scrie „USA Today” şi precizează că preşedintele american „este angajat deja într-un război al cuvintelor cu conducerea iraniană după ultimul test cu rachete balistice efectuat de Teheran”. Ziarul „Tehran Times” îl citează pe preşedintele Hassan Rouhani, care afirmă că „oficialii de la Casa Albă fac remarci neadevărate, încercând să portretizeze o imagine agresivă a Iranului”.
În ceea ce priveşte politica intermnă a SUA, este de remarcat că noul secretar al sănătăţii, Tom Price, a fost confirmat de Senat, scrie „New York Times” şi comentează: „Tom Price va gestiona un buget anual de peste un miliard de dolari prin agenţiile departamentului. Pe de altă parte” – mai scrie „New York Times” – „Tom Price va conduce eforturile administraţiei Trump de a abroga legea sistemului de sănătate adoptată de administraţia anterioară şi cunoscută sub numele de Obamacare, lege care asigură servicii de sănătate şi asistenţă medicală federale pentru peste 100 de milioane de americani”.
Schimbări majore legislative şi în Turcia, unde preşedintele Recep Tayyip Erdogan a aprobat amendamentele constituţionale care deschid calea spre organizarea unui referendum pe 16 aprilie – scrie de la Ankara „Hurriyet”. Schimbările drastice în Constituţie Turciei prevăd în primul rând transformarea actualului sistem parlamentar în sistem prezidenţial executiv. De asemenea, preşedintele va avea puterea de a anula parlamentul şi de a declara alegeri, va avea autoritatea de a declara stare de urgenţă, de a emite decrete fără restricţii juridice. Parlamentul nu va mai fi organismul de verificare a miniştrilor guvernului turc, iar moţiunea şi interpelarea vor fi abolite. Va fi, de asemenea, schimbată structura Comisiei Supreme de Judecători şi Procurori, care va avea numai 13 membri, din care 4 vor fi numiţi de preşedintele ţării, iar restul vor fi aleşi de majoritatea parlamentară, care va fi de obicei partidul politic al preşedintelui ţării”, precizează „Hurriyet”.
Propuneri de schimbare a legislaţiei şi în Franţa, în plină campanie electorală înaintea alegerilor prezidenţiale. Candidatul de extremă dreaptă Marine Le Pen se bazează pe o confruntare între „globalişti şi patrioţi”, notează „Le Figaro” şi consemnează interviul televizat cu candidatul Frontului Naţional. „Francezii pot face diferenţa între Francois Fillon şi mine”, a declarat Marine Le Pen, referindu-se la dificultăţile prin care trece rivalul său de dreapta în cursa prezidenţială. „Liberation” comentează, de asemenea, interviul candidatului Frontului Naţional şi punctează câteva modificări legislative propuse de Marine Le Pen: „o taxă lunară de 10% pe venit pentru angajaţii străini; impozit pe venit pentru toţi străinii care muncesc în Franţa, inclusiv pentru cetăţenii din Uniunea Europeană; eliminarea prevederii care permite naturalizarea automată a unei persoane prin căsătoria cu un cetăţean francez; persoanele care provin din state non-europene vor trebui să renunţe la a doua cetăţenie, odată naturalizate în Franţa”. „Dubla cetăţenie cu statele non-europene va fi interzisă”, punctează „Liberation”. „Evreii francezi cu cetăţenie israeliană vor fi forţaţi să renunţe la cetăţenia israeliană, conform programului propus de Marine Le Pen”, subliniază explicit „Times of Israel”. Acelaşi ziar o citează pe candidata Frontului Naţional, care susţine că actualele legi ale imigraţiei sunt „mult prea generoase” – cităm: „Le voi cere asta lor şi altor persoane cu cetăţenie non-europeană. Le cer israelienilor să îşi aleagă naţionalitatea. Asta nu înseamnă că, dacă nu aleg naţionalitatea franceză, trebuie să plece. Franţa poate găzdui cu siguranţă pe termen lung străini pe teritoriul său, pe cei cu cetăţenie străină… atâta timp cât aceştia respectă legile şi valorile Franţei – ceea ce este adesea o problemă a imigraţiei”.
RADOR – Magda Baciu
