Prefectul judeţului Covasna a solicitat începerea urmăririi penale împotriva consilierilor locali şi funcţionarilor Primăriei oraşului Târgu Secuiesc, care în noiembrie 2015 au aprobat, respectiv au votat, denumirea unei străzi a oraşului după numele scriitorului Albert Wass. În urma plângerii înaintate de prefect, în februarie 2016, Primăria a retras controversata hotărâre şi, la propunerea poliţiei, judecătoria a închis acest caz. Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a depus recurs după pronunţarea hotărârii judecătoreşti şi a solicitat o nouă anchetă. Primarul oraşului Târgu Secuiesc, Tibor Bokor, a declarat cotidianului de limbă maghiară Krónika că reluarea unui dosar care şi-a pierdut obiectul va genera tensiuni. Kinga Ménessy, funcţionar în cadrul Biroului de Comunicare al Primăriei Târgu Secuiesc , a menţionat Agenţiei ungare de Presă MTI că recursul prefectului va fi judecat de Judecătoria Covasna în data de 16 februarie. În noiembrie 2015, Consiliul Local Târgu Secuiesc a votat în unanimitate denumirea unei străzi, după numele scriitorului şi poetului Albert Wass. Denumirea străzii respective a fost propusă de organizaţia Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) din Târgu Secuiesc. În acest dosar a depus o plângere, pe lângă prefect, şi un blogger şi o organizaţie care luptă pentru interesele românilor din Ţinutul Secuiesc. Organizaţia respectivă şi-a argumentat dezacordul faţă de denumirea străzii după numele lui Albert Wass, susţinând că scriitorul a fost criminal de război, condamnat de o instanţă din România. HVIM a înmânat un document Primăriei Târgu Secuiesc – care iniţial i-a fost atribuit Procuraturii, dar mai târziu s-a dovedit a fi fals – ca dovadă a faptului că Albert Wass nu a fost condamnat nici pentru infracţiuni săvârşite împotriva omenirii, nici împotriva păcii, şi nici pentru crime de război. Denumirii străzii, apoi retragerea deciziei au avut loc în paralel cu ancheta privind săvârşirea unor acte teroriste de către cei doi lideri locali ai HVIM, István Beke şi Zoltán Szőcs. De menţionat că Albert Wass a fost condamnat, în lipsă, în 1946, de Tribunalul Poporului Cluj, pentru crime de război. Autorităţile române din acea perioadă l-au acuzat pe Alber Wass că, în 1940, când armata Ungariei intrat în nordul Transilvaniei, a dat ordin pentru executarea a mai multor persoane. Conform unei legi adoptate în 2002, care interzice cultul personalităţii criminalilor de război, în trei localităţi din Transilvania au fost îndepărtate statuile scriitorului Albert Wass. Potrivit datelor ultimului recensământ, 91% din populaţia judeţului Covasna s-au declarat de etnie maghiară, iar în Consiliul Local Târgu Secuiesc, care este alcătuit din 19 membri, există doar doi consilieri local care au obţinut mandate din partea unui partid românesc./rganciu/menescu
MTI (13 februarie)
