Prin tentativa sa de a atenua lupta împotriva corupţiei guvernul de la Bucureşti a speriat economia. Pentru ţara în curs de dezvoltare există pericolul unei lovituri la adresa reputaţiei sale.
Manageri de bancă, participând la demonstraţie? Steven van Groningen, CEO al Reiffeisen Bank din România a provocat o oarecare senzaţie când s-a alăturat demonstranţilor care protestau faţă de un decret controversat, adoptat noaptea de guvernul fost socialist.
Managerul olandez a declarat pe facebook că este îngrijorat atât ca persoană particulară, cât şi în calitate de manager în privinţa viitorului României, unde banca sa poartă responsabilitatea pentru familiile a 5.500 de angajaţi şi 30.000 de filiale locale. Acest lucru l-a făcut să participe la protestul din Piaţa Victoriei. Van Groningen trăieşte de 20 de ani în România şi este preşedintele investitorilor străini. Iniţial liderul PSD Liviu Dragnea afirmase că în spatele protestelor care continuă de zece zile s-ar afla „multinaţionalele”.
Deşi teza privind o conspiraţie străină pare absurdă, nu se poate nega că întreprinderile internaţionale şi româneşti s-au implicat hotărât în lupta împotriva corupţiei. Faptul că ratingul României şi oportunităţile pentru investitori în general s-au îmbunătăţit se datorează unei lupte hotărâte împotriva corupţiei – a precizat Camera de Comerţ a SUA, AmCham, care consideră că guvernul pune în pericol aceste rezultate pozitive.
Există opoziţie şi în interiorul autorităţilor economice din ţară. Florin Jianu, până săptămâna trecută ministru al economiei, a demisionat în semn de protest faţă de atenuarea luptei împotriva corupţiei. După cum a afirmat factorul declanşator l-a constituit o întâlnire eşuată cu reprezentanţi ai întreprinderilor: economiştii au anulat termenul întâlnirii din cauza „decretului corupţiei”. „Din acel moment am ştiut că – fără a mă bucura de încrederea partenerilor direcţi de discuţie nu îmi mai pot exercita funcţia.”
Potrivit ordonanţei de urgenţă adoptate, abuzul în serviciu urma să fie pedepsit doar în cazurile producerii unui prejudiciu de cel puţin 200.000 lei. În acelaşi timp s-a prezentat şi un proiect de lege, potrivit căruia persoanele de peste 60 de ani şi cele care au de ispăşit o pedeapsă de până la cinci ani să fie graţiate. Măsurile au fost motivate prin necesitatea de a descongestiona penitenciarele. În opinia ciriticilor este vorba de o măsură croită pe măsurile unor exponenţi importanţi ai PSD, în urma căreia atât Liviu Dragnea cât şi sute de baroni locali corupţi ar putea scăpa de urmărirea penală.
Abia după ce la Bucureşti şi în alte oraşe sute de oameni au strigat în stradă „Hoţii!”, Sorin Grindeanu a dat parţial înapoi, stopând decretul cu pricina. Ministrul justiţiei, demisionat între timp, a anunţat ulterior o propunere de reformă privind Codul Penal, care urma să fie prezentată în Parlament, unde coaliţia guvernamentală dispune de o majoritate confortabilă. În privinţa intenţiilor lui Grindeanu se pot face doar specuaţii.
Unii acuză guvernul de o retragere tactică, în sensul că ar putea să încerce acum un alt mod de a „albi” demnitarii discreditaţi. Din cauza lipsei de încredere în administraţie protestele continuă. Potrivit vocii străzii, aparţinând în mare majoritate unor tineri bine pregătiţi, România nu trebuie să se afunde din nou în vechiul marasm.
În ultimii ani DNA a demascat sute de primari, procurori, dar şi membri ai Cabinetului, parlamentari şi oameni de afaceri acuzându-i de înşelăciune, mită, spălare de bani, favorizarea şi comiterea abuzului în serviciu. În consecinţă, pe lista întocmită de Transparency International România ocupă o poziţie mai bună decât Italia, Grecia şi Bulgaria.
Mulţi economişti consideră că atitudinea hotărâtă a DNA este absolut necesară. Preşedintele AmCham, Ionuţ Simion, semnalează în acest sens că în opinia sa instituţia exagerează. Marea cantitate a procedurilor paralizează administraţia. Unii funcţionari nu mai au curajul să ia câte o decizie, temându-se de greşeli şi acuzaţii.
În opinia AmCham, care reprezintă 400 de întreprinderi, este nevoie de o descriere mai precisă a noţiunii de „abuz în serviciu”. De asemenea trebuie să se verifice şi abuzurile evidente ale DNA. Totuşi, AmCham, în care peste jumătate din membri reprezintă firme locale, se loveşte de o procedură heirupistă, prin care guvernul încearcă să modifice cadrul legal. Este evident că în opinia „actorilor” economici sunt nesocotite principii centrale cum ar fi transparenţa şi previzibilitatea instituţionale.
Există dubii faţă de faptul dacă acei comunişti transformaţi în social-democraţi vor trage învăţăminte din protestele care au mobilizat la solidaritate societatea civilă şi economia. Tendinţa liderului lor Liviu Dragnea de a dezavua critica dură din partea economică drept o conspiraţie regizată din străinătate nu prea acordă încredere în acest sens.
(Autor: Marco Kauffmann Bossart
NEUE ZÜRCHER ZEITUNG (Elveţia), 11 februarie 2017
Traducerea: Imola Stănescu
