În Germania, Frank-Walter Steinmeier a fost ales preşedintele ţării, anunţă presa internaţională. În urma votului în Parlament, fostul ministru de externe al Germaniei a fost ales în funcţia de preşedinte susţinut de toate principalele partide politice, explică Stratfor. Steinmeier este cunoscut pentru criticile formulate la adresa lui Donald Trump, pe care l-a descris drept „un predicator al urii”, notează BBC. „Vreau să fiu, în calitate de preşedinte, o contrapondere la tendinţa fără limite spre simplificare, ca un antidot la populişti”, a promis fostul şef al diplomaţiei germane, citat de cotidianul Berliner Morgenpost. Germania se dotează cu un preşedinte „anti-Trump”, titrează La Libre Belgique. Pe plan intern, alegerea lui Frank-Walter Steinmeier constituie un nou semn de slăbire politică a Angelei Merkel, cu mai puţin de şapte luni înaintea alegerilor legislative, opinează ziarul belgian şi continuă: „Din punctul de vedere al social-democraţilor, alegerea lui Steinmeier este preludiul a ceva mult mai important: o victorie la scrutinul din septembrie contra Angelei Merkel”. Partidul cancelarului german dă semne de o nervozitate crescândă, constată revista Der Spiegel, care vorbeşte despre „un apus pentru Merkel”.
În România, dar şi în diaspora continuă manifestaţiile împotriva guvernului care a încercat să relaxeze legile anticorupţie, scrie presa internaţională, adăugând că la Bucureşti continuă şi manifestaţia de susţinere a guvernului şi împotriva preşedintelui. Protestatarii români devin o puternică forţă politică, românii îşi dezvoltă rapid o tradiţie de tragere la răspundere a politicienilor, în stradă, constată The New York Times şi comentează: „Izbitoare prin amploare şi diversitate, protestele au servit pentru a avertiza guvernul că fiecare pas al său este urmărit cu atenţie. Deşi au mai pierdut din amploare, un nou pas greşit al guvernului riscă să inflameze iar strada”. În regiune au fost multe demonstraţii anticorupţie, dar până acum românii sunt cei care stabilesc efectiv regulile succesului pentru toţi ceilalţi, crede The New York Times. Împotrivirea faţă de un demers al guvernului a dus la un punct de cotitură, dar va fi oare suficient pentru a linişti furia publicului? întreabă Financial Times. Protestele au atras atenţia comunităţii internaţionale şi au trezit temeri că statul de drept ar putea primi o nouă lovitură într-o altă ţară membră a Uniunii Europene, ca un ecou al curentului politicilor ililebare promovate de guvernele naţionalist-conservatoare din Ungaria şi Polonia, consemnează ziarul britanic. Românii au ieşit pe străzi pentru a condamna corupţia, dar în Grecia nu s-a întâmplat niciodată aşa ceva, deplânge publicaţia greacă Protagon. „Diferenţa dintre noi şi români este evidentă: majoritatea covârşitoare a societăţii greceşti este direct sau indirect legată de corupţie. În România însă, numai o minoritate a continuat ca moştenitor al sistemului. Grecia se va schimba abia atunci când grecii vor decide ei înşişi că doresc să taie cordonul ombilical care îi leagă de un stat corupt, conchide Protagon. „Brexit poate aştepta. Grija mai presantă a Europei este fracturarea democraţiilor sale estice”, crede The Guardian, subliniind că votanţii din România, Ungaria şi Polonia sunt ademeniţi de cei care oferă, în mod înşelător, soluţii facile. Europa Centrală şi de Est, care a răsturnat comunismul, este un laborator convenabil pentru a observa apariţia unei noi politici, comentează The Guardian. În România, unde lupta împotriva corupţiei este în prim-planul vieţii publice de ceva timp, furia a fost orientată în mod direct împotriva politicienilor corupţi şi rău intenţionaţi. În Ungaria şi Polonia (sau în Marea Britanie, Franţa, Olanda şi SUA), a fost direcţionată prin modele populiste promovate de demagogi abili, conchide ziarul britanic. În ultimele câteva zile, Balcanii Occidentali au cunoscut o înmulţire a apelurilor la măsuri anticorupţie, inspirate direct de evenimentele din România, în Bulgaria şi Moldova existând de asemenea manifestaţii de solidaritate cu eforturile româneşti, remarcă Politico, de la Bruxelles. Ceea ce se întâmplă în România poate fi începutul unui nou capitol în eforturile globale de reinventare a politicii şi de stârpire a corupţiei, crede Politico. Nu există nici dreapta, nici stânga în protestele din România, este doar curajul civic în acţiune, de neoprit, inepuizabil, implacabil, un exemplu de democraţie directă, participativă, notează Politico. La o răscruce istorică în care demagogi populişti pun sub semnul întrebării însuşi viitorul Uniunii Europene, una dintre micile ţări de frontieră ale ei spune: Da, noi aparţinem Europei!
Cristina Zaharia – RADOR
