Bucureşti, România – Exact la o săptămână după cele mai mari proteste înregistrate în România în ultimul sfert de secol, duminică seara, aproximativ 70.000 de demonstranţi au umplut piaţa din faţa principalei clădiri a guvernului de la Bucureşti, hotărâţi să le arate celor de la putere că actuala criză e departe de a se fi încheiat.
Deşi cu mult sub cei 500.000 de oameni care au ieşit pe străzi în toată ţara cu o duminică înainte, demonstraţia de la Bucureşti a rămas un puternic semnal al revoltei nestrămutate din ţară şi al lipsei de încredere dintre noul guvern, abia instalat la începutul lunii ianuarie, şi o mare parte a populaţiei.
Duminică a fost cea de-a 13 noapte la rând de când protestatarii au ocupat Piaţa Victoriei din Bucureşti după ce, pe data de 31 ianuarie, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care dezincriminează efectiv o serie de acte de corupţie de o mai mică gravitate, inclusiv abuzurile comise de oficiali, cu un prejudiciu financiar sub 200.000 lei (aproximativ $47.000). Proteste s-au mai semnalat şi în peste 50 de oraşe şi localităţi din întreaga ţară.
În faţa acestei riposte de amploare, ordonanţa de urgenţă a fost abrogată cu o săptămână în urmă, dar asta nu i-a oprit pe protestatari să îşi expime în continuare indignarea.
Mulţi dintre cei adunaţi în piaţă, duminică, au continuat să ceară demisia premierului Sorin Grindeanu, precum şi pe cea a preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, aceştia ocupând printre cele mai importante funcţii politice din ţară.
„Nu aveam încredere în acest guvern. Ne-au minţit. Vrem ca acest guvern să demisioneze”, a declarat Maria Stoica, în vârstă de 38 de ani, o analistă informaticiană din sfera afacerilor, aflată în piaţă. Pentru ea, aceasta era cea de-a 10-a noapte de proteste.
Guvernul român sperase că a înlăturat principala cauză a crizei. Miercuri, el a supravieţuit cu uşurinţă moţiunii de cenzură înaintate parlamentului de opoziţia parlamenară. Cu o zi ai târziu, premierul a acceptat demisia lui Flroin Iordache, ministrul justiţiei şi totodată unul dintre artizanii ordonanţei de urgenţă care a stârnit protestele.
Totuşi, se pare că demisia dlui Iordache nu a putut potoli prea mult protestele din stradă.
„Una au promis şi alta au făcut”, spune Vlad Puiu, directorul unui magazin, în vârstă de 41 de ani. „Suntem aici ca să ne convingem că ceea ce s-a întâmplat nu se va mai repeta”.
După mai multe zile în care se părea că protestele s-ar mai fi diminuat şi când numărul participanţilor ajunsese la câteva mii din cauza temperaturilor scăzute, numărul celor adunaţi duminică a fost un puternic semnal care a dovedit că guvernul şi-a greşit socotelile.
Fix la ora 9 seara, zeci de mii de români, folosind hârtie colorată şi apelând la lumina celularelor olr, au creat un imens drapel românesc de-alungul întregii pieţe. Temperatura era de aproximativ -6°C.
Potrivit declaraţiilor lui Florin Bădiţă, 28 de ani, un militant care a adunat oameni printr-un cont de Facebook pe care l-a creat după incendiul izbucnit într-un club de noapte în 2015 – un dezastru care a fost pus parţial pe seama corupţiei – protestele sunt departe de a se fi încheiat. „Asta nu va fi ultima noapte. Încă nu am obţinut nimic. Dacă nu ieşim acum, va trebui să ieşim peste şase luni, când altceva important s-ar putea întâmpla”, a spus el. Dl Bădiţă, un clujean care şi-a luat concendiu fără plată pentru a participa la protestele din Bucureşti, a spus că şi el crede că evenimentele se vor amplifca. „În opinia mea, prtincipalul e că, în prezent poporul ştie că sunt mulţi oameni care vor schimbarea”, a subliniat el. „Ceea ce dorim este să facem ca sentimentul să fie durabil şi să îi instruim pe oameni să participe la crearea unei Legi vizând Libertatea Informaţiei. Putem ieşi mereu să protestăm, dar trebuie să facem mai mult”.
Şi alţii au fost de părere că este posibil ca aceste proteste să se transforme într-o mişcare pe termen lung.
„Succesul acestor protese, rezultat prin reragerea ordoanţei, a sporit hotărârea protestatarilor mai activi de a înfiinţa un en de organizaţie mai puternică şi permanentă”, afirmă Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
„În asta ar putea fi probabil implicaţi un sfert sau chiar o zecime din demonstranţii de duminică, dar va fi suficient pentru a exercita presiuni asupra guvernului”, spune el.
Articol de Kit Gillet
THE NEW YORK TIMES (SUA), 13 februarie 2017
Traducerea: Alexandru Danga
