Demisia consilierului pentru securitate națională al președintelui american reţine în mod aparte atenţia presei internaţionale, în contextul speculaţiilor că el ar fi avut contacte ascunse cu Rusia. The Guardian comentează – cităm – că „plecarea consilierului Michael Flynn, când epoca Trump nici nu a împlinit patru săptămâni, este convulsia cea mai dramatică din cel mai haotic început al unei administraţii în istoria modernă a Statelor Unite”. Bloomberg notează că preşedintele Trump se grăbeşte să îşi caute un nou consilier de securitate şi să îşi liniştească personalul şi aminteşte că demisia lui Flynn are loc în contextul în care Donald Trump se pregăteşte pentru o serie de reuniuni cu lideri străini, începând această săptămână cu Europa. Le Repubblica opinează că generalul Flynn a fost îndepărtat din preajma lui Donald Trump din două motive: Pe de o parte, este vorba despre mai multe conversaţii telefonice compromiţătoare, în care a vorbit cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, despre eliminarea sancţiunilor la adresa Moscovei. Convorbirile au avut loc pe vremea când Flynn nu ocupa încă noua funcţie, dar fusese deja desemnat. Al doilea pas greşit, scrie La Repubblica, este că atunci când vicepreşedintele Mike Pence l-a constrâns să recunoască discuţia, generalul a minţit. De cealaltă parte, Kremlinul susţine că demisia lui Flynn „este o problemă internă americană”. Russia Today arată că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că sancţiunile la adresa Rusiei nu au fost discutate în cursul convorbirii telefonice dintre Flynn şi ambasadorul Kisliak. Rămânând în sfera securităţii globale, presa internaţională aminteşte că secretarul general NATO pledează pentru bugete mai mari de apărare. Stars and Stripes scrie că „înaintea întâlnirii de la Bruxelles, dintre noul secretar american al apărării şi cei 27 de omologi ai săi, secretarul general al NATO cere aliaţilor să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare” până la nivelul de 2% din PIB. Stars and Stripes aminteşte că „în afara Statelor Unite, numai patru ţări – Marea Britanie, Estonia, Polonia şi îndatorata Grecie – au respectat pragul impus” iar Daily Mail reţine din discursul şefului NATO că Lituania, Letonia şi România se îndreaptă spre obiectivul NATO de a cheltui pentru apărare două procente din Produsul Intern Brut. În acelaşi registru, The New York Times scrie că 500 de militari din SUA au venit în România să întărească apărarea în regiune. Militarii „au început să sosească într-un port de la Marea Neagră din România, însoţiţi de tancuri şi armament greu, pentru a întări apărarea acestei ţări est-europene, membră a NATO. Ambasada SUA a anunţat că Batalionul 1 „Fighting Eagles”, aparţinând Regimentului 8 Infanterie, va staţiona prin rotaţie la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din estul României”, mai arată The New York Times. Din actualitatea românească, presa internaţională reţine şi faptul că a fost dată undă verde organizării unui referendum pe tema combaterii corupţiei. EUobserver scrie că „Parlamentarii români au aprobat propunerea de organizare a unui referendum privind modalitatea de combatere a corupţiei, după două săptămâni de proteste de masă împotriva încercărilor guvernului de diluare a legislaţiei existente în domeniu”. Urmează ca preşedintele Klaus Iohannis, cel care a sugerat referendumul, să formuleze întrebarea şi să stabilească data votului. Şi Turcia îşi aşteaptă propriul referendum, de data aceasta pe tema modificării Constituţiei în sensul trecerii la un sistem politic în care puterea executivă este în mâna preşedintelui. Potrivit cotidianului Hürriyet, liderul Partidului Popular Republican, principala formaţiune de opoziţie, a declarat că nu va contesta la Curtea Constituţională proiectul de modificare a legii fundamentale care va fi supus referendumului în aprilie. Reprezentanţii partidului au susţinut în mai multe rânduri că modificarea Constituţiei încalcă principiul separării puterilor în stat. În acest context, liderul Partidului Popular Republican atrage atenţia asupra puterilor care vor fi concentrate în mâinile preşedintelui Erdogan şi subliniază – cităm din nou din Hürriyet – că „aşa o autoritate nu i-a fost conferită nici măcar lui Mustafa Kemal Atatürk”, fondatorul statului modern turc. Şi în Spania, referendumul este o temă de actualitate, în contextul ambiţiilor catalane de obţinere a independenţei. Potrivit publicaţiei de la Roma Il Messaggero, Curtea Constituțională spaniolă a aprobat cererea guvernului central de anulare a rezoluțiilor prin care în octombrie, Parlamentul catalan a cerut organizarea unui referendum pentru independența regiunii. Curtea Constituțională interzice autorităților catalane să acționeze în această direcție, amenințând cu sancţiuni penale, mai arată Il Messaggero.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
