Este posibilă influenţarea, chiar determinarea opţiunilor economice sau politice ale unor mase mari de oameni, utilizatori ai reţelelor de socializare. În prezent, există firme care oferă astfel de servicii. Astfel de firme au fost utilizate în campaniile electorale recente.
Metoda constă în crearea unei baze de date a utilizatorilor, după care aceştia sunt clasificaţi în funcţie de opţiuni politice, temperament, limbaj, nivel de educaţie etc. O echipă de psihologi, specialişti în comunicare, creează pentru fiecare grup mesaje croite după profilul lor, care să îi emoţioneze, să-i mobilizeze şi, în final, să genereze o anumită decizie. Aceste mesaje sunt postate pe paginile utilizatorilor cu o anumită regularitate, până când îşi ating ţinta. În prezent, atât la compania Google, cât şi la Facebook compartimentele cele mai numeroase sunt acelea care analizează profilul utilizatorilor.
Prima firmă care a întrodus pe piaţă astfel de servicii a fost Strategic Communications Laboratories (SCL) fondată în 1990 în Statele Unite. Această firmă, care se ocupă cu studiul comportamental, marketing şi comunicare a cumpărat de la o altă societate, Global Research Partners fondată de Alexandr Kogan, conducătorul Laboratorului Prosocial şi de Psihologia bunăstării a Universităţii Cambridge, o bază de date care cuprindea datele a 40 de milioane de utilizatori din Statele Unite. Cu ajutorul acestei baze de date SCL – potrivit site-ului oficial al firmei – s-a implicat în 25 de campanii electorale, printre care în România, Nigeria, Kenya, Thailanda, Indonezia, Ucraina, Trinidad Tobago, Insulele Saint Vincent şi Grenadin. SCL se laudă că a reuşit ca în Nepal, pentru o perioadă, să restabilească monarhia, în ciuda faptului că exista un guvern legitim şi, de asemenea, că ar fi jucat un rol decisiv în victoria Brexit-ului.
În campania pentru referendumul din Marea Britanie, o filiala a SCL, Cambridge Analytica, a fost cea care a coordonat operaţiunile comunicaţionale în vederea victoriei celor care au vrut să iasă din UE. Firma a folosit cel mai nou produs al reţelei de socializare Facebook, aşa numitul „Dark Post” (=postare întunecată) pentru a transmite destinatarilor mesaje create în consonanţă cu profilul lor. În zilele premergătoare referendumului, au transmis în funcţie de profilul utilizatorilor nu mai puţin de 110.000 de variante ale unei postări antiimigranţi, pe Facebook. În noiembrie 2015 când britanicii comemorează victimele din Primul Război Mondial, utilizatorii consideraţi având sentimente patriotice mai pronunţate au primit mesaje în care li se spunea că vor respecta memoria şi voinţa celor căzuţi dacă votează pentru ieşirea din UE. Succesul neaşteptat al Brexit se poate explica prin faptul că prin algoritmul creat de Cambridge Analityca a reuşit să mobilizeze mai mulţi adepţi decât partizanii rămânerii în UE, care au rămas acasă.
Cambridge Analytica s-a implicat şi în campania electorală din Statele Unite prin încă două căi. Unul din proprietarii firmei, Robert Mercel, a finanţat cu nu mai puţin de 49 milioane de dolari campania candidaţilor republicani, în primul rând pe cea a lui Donald Trump, iar, pe de altă parte, firma a fost prezentă în campanie cu mesaje personalizate pe reţele de socializare. Iată ce a spus despre acest lucru directorul firmei, Alexander Nix: „Comportamentul este influenţat de personalitate şi, cu cât ştim mai mult despre motivaţiile psihologice care determină personalitatea oamenilor, cu atât mai uşor putem înţelege şi influenţa deciziile lor. Asta numim noi micromarketing personalizat care influenţează personalitatea printr-un profil psihografic. Aceasta a fost arma noastră în campania lui Trump.” Firma susţine că dispune de date personale pentru 230 de milioane de utilizatori, 3000-5000 de date pentru fiecare dintre aceștia. Acestea cuprind informaţii demografice, situaţia financiară, mărimea creditelor, comportament de consumator, apartenenţă religioasă, opţiuni politice, identitate ideologică, starea de sănătate, activism social, situaţia locativă, hobbyuri, gusturi, dar se poate presupune că şi despre viaţa sexuală.
Se pare însă că manipularea prin reţele de socializare nu și-a epuizat nici pe departe posibilităţile. Potrivit portalului maghiar index.hu, Facebook ştie mult mai multe despre noi decât am crede. Specialiştii firmei completează datele utilizatorilor cu informaţii care se găsesc pe alte site-uri, au analizatoare de fotografii, care pot reconstrui şi recunoaşte faţa cuiva şi de pe o fotografie unde se vede parţial sau de pe o poză care are calitate tehnică slabă. Se poate deduce comportamentul utilizatorilor nu numai din postările proprii, dar şi indirect (ce fel de reclame le-au atras atenţia, ce persoane au acceptat ca prieteni şi pe cine au eliminat din lista de cunoştinţe etc.) Sigur, mare parte dintre aceste date au rolul să optimizeze funcţionarea portalului, dar nu putem fi siguri că această bază de date nu va ajunge în mâinile celor care o vor folosi în scopul de a ne influenţa deciziile.
Autor: Ervin Székely
