La o lună de la învestirea preşedintelui SUA, Donald Trump, presa internaţională urmăreşte la fel de atentă activitatea administraţiei americane. „Vicepreşedintele SUA în misiune de bună-voinţă la Bruxelles”, titrează EUobserver, cu menţiunea că „Mike Pence a reafirmat angajamentul administraţiei Trump de a coopera cu Uniunea Europeană solidară, dar dezacordurile au rămas”. „Vicepreşedintele SUA adoptă un ton conciliant, îndemnând în acelaşi timp la continuarea cooperării şi parteneriatului dintre America şi Europa”, întăreşte şi The Guardian. Iar Wall Street Journal detaliază: „Vicepreşedintele Mike Pence a încercat să-i liniştească pe liderii europeni preocupaţi, promiţând o cooperare intensificată în domeniile terorismului şi economiei şi a spus că SUA va continua să tragă la răspundere Rusia pentru acţiunile sale din Ucraina”. În privinţa Ucrainei, New York Times scrie că avocatul personal al preşedintelui Trump i-ar fi înmânat liderului de la Casa Albă un proiect de plan de pace, care ar fi fost elaborat de un parlamentar ucrainean. Despre acelaşi document, care ar presupune retragerea forţelor ruseşti din estul Ucrainei şi convocarea unui referendum prin care alegătorii ucraineni ar decide dacă Crimeea poate fi concesionată Rusiei pe termen de 50 sau 100 de ani, The Telegraph scrie că planul ar fi intolerabil pentru Moscova. De altfel, iniţiativa „ar provoca probabil furia preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko”, care a exclus explicit un „schimb” al Crimeii pentru Donbas, explică acelaşi jurnal britanic. Un alt cotidian londonez, The Guardian o citează pe ambasadoarea ucraineană în Regatul Unit, conform căreia „astfel de iniţiative desconsideră interesul naţional ucrainean”. Iar în privinţa armistiţiului care ar fi urmat să intre în vigoare luni în Ucraina, reprezentanta Kievului şi-a afirmat scepticismul, spunând că „este pentru a cincea oară când este declarată o astfel de încetare a focului şi deseori, absenţa ostilităţilor a durat doar ceva mai mult de o zi”, citim în The Guardian. Le Figaro confirmă: „Nici armistiţiile, nici temperaturile hiberale nu au oprit total războiul din estul Ucrainei” unde „separatiştii proruşi şi armata ucraineană se luptă, îngropaţi în adăposturi improvizate”. Tot Rusia este în centrul unor acuzaţii lansate de autorităţile din Muntenegru. „Declaraţiile apărute în mass-media britanice şi ale procurorului Republicii Muntenegru, privind participarea organelor de stat ruse la pregătirea loviturii de stat din această ţară, sunt neîntemeiate, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov”, citat de agenţia de presă rusă Tass. Ziarele străine acordă atenţie şi unor informaţii privind România. „Miniştrii de externe ai României şi Coreii de Sud şi-au exprimat preocuparea în privinţa testului cu rachetă realizat săptămâna trecută de Coreea de Nord”, relatează Washington Post. Acelaşi cotidian din capitala americană scrie şi despre continuarea giganticelor proteste anticorupţie, care „poartă amprenta creativităţii”. „Criza românească testează valorile europene”, conchide la rândul său Wall Street Journal, cu menţiunea că „În România există un consens în privinţa faptului că o implozie a UE ar fi un dezastru pentru ţară, lipsind-o de cea mai puternică sursă de ajutor extern şi lăsând-o din nou vulnerabilă la presiunea rusească”. Însă, continuă publicaţia de pe Wall Street, „nimic nu are şanse mai mari să aţâţe flăcările euroscepticismului în restul UE, decât o continuare a asaltului României contra valorilor uniunii”. Şi între timp, demonstraţiile românilor devin sursă de inspiraţie şi pentru alţii, după cum remarcă mai multe publicaţii. „Din România în Franţa, proteste împotriva ‘politicienilor corupţi'”, titrează Euronews şi punctează că „demonstraţiile organizate la Paris şi în alte oraşe franceze au fost parţial inspirate de masivele proteste împotriva corupţiei care au izbucnit în România”, iar „organizatorii afirmă că ambele ţări s-au săturat de politicienii lor”. Din Grecia, ziarul Ethnos constată că inspiraţia a ajuns şi mai departe: „Protestele antiguvernamentale care au avut loc sâmbătă şi duminică în capitala Albaniei au fost realizate după „modelul” a ceea ce se întâmplă în ultimele săptămâni pe străzile din România”, citim în publicaţia elenă. Şi tot din Europa, ziarul Le Monde, preocupat de vulnerabilitatea uneia din valorile fundamentale ale democraţiei, îşi intitulează editorialul „Donald Trump vrea să delegitimeze libertatea presei”. Iar obiectivul preşedintelui american este să „impună o retorică unică a mandatului în curs, cu ajutorul efectului de consolidare al reţelelor sociale, care îi închid electoratul în certitudinile proprii”, atenţionează Le Monde.
RADOR – Adriana Buzoianu
