Iniţiative ale guvernului de la București, așa cum a fost ordonanța 13, ameninţă progresele făcute în lupta anticorupţie după aderarea la spațiul comunitar, avertizează executivul Uniunii Europene.
În raportul semestrial, Comisia susține că ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupţiei a fost pusă recent în pericol.
Corupţia persistă la toate nivelurile în România şi rămâne un obstacol în afaceri, subliniază Comisia Europeană, care explică această afirmație: ”Corupţia este recunoscută pe scară largă ca o problemă majoră în România, după cum se arată regulat în indexurile privind percepţia acestui fenomen şi, mai recent într-un Eurobarometru privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare”.
Executivul Uniunii descrie corupţia şi problemele de guvernare în sectorul public drept principalele provocări pentru mediul de afaceri, ce subminează creşterea economică.
Cât privește ordonanța 13, cea care a provocat proteste ample în stradă în toată România, și cea ulterioară, cu numărul 14, oficialii Uniunii spun că ”deşi o ordonanţă de urgenţă ulterioară a Guvernului, emisă pe 5 februarie, a abrogat aceste amendamente, analiza celor două ordonanţe de către Parlament este în curs. Astfel de iniţiative riscă să testeze progresul făcut deja în ultimii 10 ani în acest sector”.
Comisia remarcă, însă, că România şi-a intensificat în ultimii ani lupta împotriva corupţiei, că are un cadru legal solid în acest sens şi că instituţiile judiciare care combat acest flagel sunt puternice.
”Strategia anticorupţie 2016-2020 vizează să creeze o politică de prevenţie a corupţiei mai bună şi să promoveze integritatea în sectorul public. Strategia include măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului decizional şi al alocării bugetului, menţinând cultura integrităţii în organizaţiile publice”, se adaugă în document.
În chestiuni economice, Comisia e mai pesimistă decât guvernul
România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, iar în 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice, se arată în raportul de ţară publicat de Comisia Europeană.
În raport se arată că politica fiscală a României a devenit pro-ciclică în 2016, procesul de consolidare fiind inversat, ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar.
În 2016, România a înregistrat un deficit bugetar de 2,8% din PIB.
Deficitul structural va urca la rândul său de la sub 1% din PIB în 2015 la circa 4% în 2017, peste obiectivul pe termen mediu. De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB va creşte, dar va fi totuşi sub limita de 60% din PIB acceptată în Uniunea Europeană.
Creşterea economică a atins în 2016 un maxim post-criză de 4,9%, alimentată de cererea internă ridicată, generată de politicile fiscale pro-ciclice.
Comisia a confirmat totodată estimările unei creşteri economice de 4,4% în 2017 şi de 3,7% în 2018, publicate în raportul de primăvară.
În raport se mai arată că deficitul de cont curent s-a amplificat în 2016 şi va continua să o facă, alimentat de creşterea importurilor, pe fondul cererii interne ridicate. Consumul privat a continuat să crească anul trecut, susţinut de majorările de salarii şi reducerea taxelor indirecte.
În timp ce investiţiile private au fost susţine de nivelul scăzut al dobânzilor şi de încrederea investitorilor, investiţiile publice au scăzut în 2016, din cauza accesării scăzute a fondurilor europene.
Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.
România, ţara cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci
Nivelul de sărăcie al românilor este în scădere, dar inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai ult decât cei mai săraci 20%, cel mai mare raport din UE, potrivit raportului de ţară.
Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală. Totuşi, Comisia Europeană subliniază că au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte reducerea riscului de sărăcie în ultimii ani.
”A fost făcut un progres substanţial în reducerea populaţiei aflate în risc de săracie sau de excluziune socială în atingerea ţintei de 580.000 de persoane. În termeni absoluţi, 1,68 milioane persoane au ieşit din zona de risc între 2008 şi 2015”, se arată în raport.
Inegalitatea la nivelul veniturilor a crescut începând cu 2012, având o puternică accelerare în 2015. Potrivit unui grafic publicat în raport, România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, fiind urmată de Lituania, Bulgaria şi Spania.
Statele care înregistrează un produs intern brut per capita mai mic au, de regulă, o inegalitate mai mare a veniturilor, însă această tendinţă explică doar parţial situaţia din România, potrivit CE.
Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat şi de efectele redistributive în scădere ale sistemului de taxe şi este accentuat de diferenţele mari existente între mediul rural şi cel urban.
În comparaţie cu zonele urbane, de două ori mai mulţi oameni din zonele rurale trăiesc în comunităţi izolate şi se confruntă cu probleme legate de locuinţă şi de găsirea unui loc de muncă.
Procentul oamenilor care trăiesc în case de o calitate foarte slabă şi îşi cheltuiesc peste 40% din venituri pe întreţinerea casei este unul dintre cele mai mari din UE.
Reprezentanţii CE avertizează că impactul sistemului de taxare asupra reducerii inegalităţii veniturilor este relativ scăzut. Astfel, diferenţa dintre inegalitatea veniturilor brute şi a celor nete, după plata taxelor şi beneficiilor, este relativ scăzută. Gradul de progresivitate al taxelor aplicate veniturilor este relativ scăzut, contribuind la actuala situaţie.
Mai mult, Guvernul a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute la plata contribuţiilor sociale şi de sănătate, iar contribuţiile la sănătate pentru pensionari au fost eliminate.
În acest context al inegalităţii sociale, România se va confrunta şi cu scăderea populaţiei în vârstă de muncă (20-64 ani) cu 4% până în 2020, în condiţiile în care populaţia ţării a scăzut cu 6% din 2007 până în prezent.
”Ţinând cont de estimarea privind continuarea emigrării tinerilor şi de numărul limitat de persoane care se întorc, ţara riscă să piardă şi mai mult din resursa de muncă. Aceasta poate afecta creşterea productivităţii şi convergenţa veniturilor şi poate afecta asupra creşterii economice potenţiale”, se arată în raport.
În acelaşi timp, CE avertizează că există un mare potenţial nefolosit al forţei de muncă, în condiţiile în care inactivitatea rămâne una dintre cele mai mari din UE.
Progresele în procesul de ajustare fiscală riscă să fie anulate
România a urmat un proces de consolidare fiscală semnificativă începând din 2009, care a dus la atingerea obiectivului pe termen mediu în 2014 și 2015, însă, în prezent, autoritățile urmează o politică fiscală expansionistă care duce la depărtarea substanțială de obiectivul pe termen mediu, se arată în raport.
Executivul comunitar consideră că în România politica fiscală a devenit una pro-ciclică în 2016 iar, ca o consecință a reducerilor de taxe și a majorărilor de cheltuieli, deficitul guvernamental general s-a agravat în 2016 și este preconizat să crească și mai mult în 2017. Această majorare depășește cadrul fiscal, ale cărei prevederi sunt sănătoase în teorie dar nu sunt puse în aplicare. Odată cu deteriorarea balanței fiscale, ponderea datoriei publice ar urma să se deterioreze treptat dar va rămâne sub pragul de 60% din PIB.
La capitolul taxe, Comisia Europeană consideră că structura sistemului de taxe este favorabilă creșterii economice, veniturile din taxe depinzând mai mult de taxele pe consum și mai puțin de taxele pe veniturile companiilor și pe muncă. În schimb, ponderea muncii ”la negru” continuă să fie mare, aproximativ 15-20% din PIB, ceea ce afectează veniturile din taxe. De asemenea, România are cel mai mare grad de neîncasare la TVA din UE.
Referitor la cadrul fiscal, Comisia Europeană consideră că acesta este sănătos dar nu este pus în aplicare. Prevederile fiscale incluse în Legea responsabilității fiscale sunt bine concepute, dar bugetul pe 2016 nu a respectat aceste prevederi. În plus, strategia fiscală pe termen mediu nu ghidează procesul bugetar anual. În 2016, la fel ca și în anii precedenți, autoritățile nu au trimis Parlamentului o rectificare la strategia fiscală până la data limită de 15 august.
În ceea ce privește stabilitatea financiară, Comisia Europeană consideră că aceasta s-a îmbunătățit în 2016, dar o serie de inițiative legislative riscă să submineze predictibilitatea legilor și încrederea investitorilor pentru că fac cadrul legal mai puțin predictibil. În acest context, Comisia susține că impactul complet al Legii dării în plată rămâne dificil de evaluat, adăugând că actul normativ trebuie revizuit pentru a ține cont de decizia Curții Constituționale. Executivul comunitar atrage atenția asupra altor inițiative care ar putea afecta sectorul bancar, referindu-se la un proiect de lege privind Agenția de protecție a consumatorului care ar putea afecta mandatul Băncii Naționale și puterea sa de supervizare a instituțiilor de credit. De asemenea, un alt proiect de lege vrea să restricționeze independența Băncii Naționale și să plaseze BNR sub un control mai strict al Parlamentului.
Pe ansamblu, Comisia consideră că România a făcut unele progrese cu recomandările de țară. ”Au fost făcute progrese limitate în ceea ce privește credibilitatea instituțiilor fiscale, colectarea și respectarea taxelor și stabilitatea financiară. În schimb, au fost făcute unele progrese în domeniul ocupării locurilor de muncă, salariului minim, educației și pensiilor. De asemenea, au fost făcute unele progrese în domeniul sănătății, administrației publice și companiilor de stat precum și unele progrese în zonele rurale, transportului și investițiilor”, se arată în raportul de țară al Comisiei.
Cele 27 de rapoarte de țară publicate miercuri prezintă analiza anuală realizata de serviciile Comisiei privind situația economică din statele membre, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice, după caz. În urma publicării, în noiembrie 2016, a analizei anuale a creșterii pentru 2017 și a recomandărilor pentru zona euro, care stabileau prioritățile pentru acest an la nivel european, rapoartele publicate miercuri pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. În primavară urmează să fie publicate recomandările specifice fiecărei țări./abuzoian
