„Rusia anunţă înfiinţarea unor trupe pentru operaţiuni informaţionale însărcinate cu contra-propaganda”, titrează Newsweek, avertizând, prin vocea unui expert în problematică militară, că astfel de operaţiuni ar putea merge dincolo de un război cibernetic obişnuit şi s-ar putea extinde asupra unor activităţi care în Occident s-ar numi strategii de comunicare, operaţiuni psihologice sau activităţi de influenţare a populaţiei. De altfel, conform declaraţiei ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, citat de Moscow Times, „propaganda trebuie să fie inteligentă, competentă şi eficientă”. Ziarul moscovit mai notează că anunţul făcut miercuri de ministrul rus al apărării vine la câteva ore după lansarea de către Ministerul rus de Externe a unui site pentru contracararea aşa-numitelor „ştiri false” care afectează imaginea Rusiei. „Putin intenţionează să răspândească ştiri false, dar şi să lupte împotriva lor” constată International Business Times, comentând că acest set bizar şi contradictoriu de măsuri creşte spectrul unui Război Rece în era Putin-Trump.
În Marea Britanie, „imigraţia din Bulgaria şi România a crescut la cel mai înalt nivel după referendumul pentru Brexit”, titrează The Independent, iar Financial Times vorbeşte de o cifră record de 74.000 de noi imigranţi veniţi din România şi Bulgaria în contradicţie cu tendinţa celorlalţi est-europeni de a părăsi Regatul Unit din cauza incertitudinii statutului pe care îl vor avea în această ţară după Brexit. Numeroasele plecări ale polonezilor, dar şi ale altor est-europeni au dus la scăderea imigraţiei la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, constată Daily Star. Guvernul britanic salută aceste prime semnale ca fiind „încurajatoare” şi promite, prin vocea ministrului pentru migraţie, că „Vom continua să reformăm rutele migraţioniste spre Regatul Unit care vin din afara Europei şi ne vom folosi de negocierile pe tema Brexit-ului pentru a impune controlul asupra imigraţiei din UE”, notează Financial Times. The Independent atrage însă atenţia că un Brexit dur ar putea avea un impact serios asupra circulaţiei mărfurilor pentru că firmele britanice ar putea suferi întârzieri costisitoare la frontieră, iar turiştii britanici ar putea avea nevoie de viză pentru a călători în restul Europei.
„În România, războiul corupţiei face ravagii”, titrează Le Figaro, vorbind despre o activitate impresionantă a DNA concretizată în 12.353 de anchete soldate cu 557 250 000 de euro confiscaţi. Cotidianul francez constată că societatea românească este paradoxală: românii nu se mobilizează la vot, dar societatea civilă este foarte activă şi reactivă. Şi Washington Post vorbeşte despre bilanţul DNA, reţinând că aproape 1.300 de oficialităţi au fost trimise în judecată anul trecut, în România. „Lupta împotriva corupţiei din România necesită susţinere stabilă”, titrează şi New York Times, citându-o pe şefa DNA care susţine că România are nevoie de măsuri clare de prevenţie şi de sprijin parlamentar consistent pentru a combate corupţia. Transparency International plasează România printre cele mai corupte state din UE, iar Bruxelles-ul, care monitorizează sistemul judiciar românesc printr-un program special, i-a elogiat pe magistraţi pentru eforturile de eradicare a acestui flagel, mai notează ziarul american.
„Protestele în masă din România şi controversa corupţiei evidenţiază riscurile în creştere pentru investitorii străini”, titrează Forbes, avertizând că „instabilitatea politică şi socială este probabil să rămână ridicată în următoarele luni”. „Organizaţiile şi activiştii societăţii civile – care acum deja şi-au constituit reţele pentru o mobilizare rapidă – este probabil să rămână vigilenţi faţă de noi tentative ale guvernului şi parlamentului de limitare a eforturilor anticorupţie”, iar „tentativa deschisă a guvernului de a limita lupta anticorupţie şi de a-şi folosi puterile pentru a-şi proteja propriii oameni trimite semnale negative către partenerii şi investitorii străini”, mai scrie Forbes. Revista americană conchide: „Ceea ce este clar este faptul că cei care vor să facă afaceri în România trebuie să continue să monitorizeze în lunile următoare atât stabilitatea politică, cât şi riscurile de corupţie pentru a se asigura că vor fi capabili să răspundă la crize şi să le gestioneze atunci când ele vor erupe”. (Carolina Ciulu)/cciulu/denisse
