Presa internaţională urmăreşte cele două fronturi pe care luptă Uniunea Europeană. Pe frontul de vest, Marea Britanie şi procesul de decuplare a Londrei de la forul comunitar iar pe frontul de est, Turcia şi tensiunile tot mai accentuate cu Ankara înaintea apropiatului referendum privind modificarea Constituţiei. Liderii europeni reacţionează dur la raportul publicat de Camera Lorzilor de la Londra potrivit căruia Marea Britanie ar avea un temei juridic să părăsească Uniunea Europeană fără să îşi achite obligaţiile financiare de aproape 60 de miliarde de euro, angajamente asumate în calitate de membru al blocului comunitar, scrie The Guardian. „Guvernul britanic nu are nicio obligaţie legală de a plăti factura Brexit anunţată de Comisia Europeană şi nici să îşi onoreze plăţile la bugetul Uniunii Europene promise de fostul premier David Cameron”, arată documentul emis de Camera Lorzilor. În replică, liderul grupului socialist din Parlamentul European, Gianni Pittella, l-a acuzat de incompetenţă pe premierul britanic. „Theresa May este un taur într-un magazin de porţelanuri. Îi place să facă pe durul dar în curând va vedea că nu a reacţionat potrivit în această perioadă istorică deosebit de delicată”, a arătat Gianni Pittella, citat de The Guardian. Forbes găseşte o justificare pentru indignarea Uniunii şi comentează că „Marea Britanie este al doilea mare contributor net la bugetul UE iar plecarea noastră le-a făcut deja o gaură în planuri”. În est, Uniunea Europeană se confruntă cu critici tot mai dure din partea administraţiei de la Ankara, nemulţumită de refuzul unor state comunitare de a-i permite să facă pe teritoriul lor campanie pentru referendumul din aprilie, prin care se urmăreşte modificarea Constituţiei în sensul extinderii prerogativelor prezidenţiale. „Referendumul lui Erdogan sporeşte tensiunea dintre Germania şi Turcia”, titrează Diario de Noticias şi arată că „Ankara a acuzat Berlinul că face campanie împotriva referendumului care îi va conferi preşedintelui Recep Tayyip Erdogan mai multe puteri, după ce au fost anulate două mitinguri pentru diaspora din Germania cu participarea unor miniştri turci”. „Erdogan insultă Berlinul după anularea unor mitinguri”, scrie publicaţia belgiană Le Vif şi aminteşte că „şeful statului turc a acuzat Germania că tolerează prezența pe teritoriul său a separatiştilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat o organizație teroristă de către Ankara și aliaţii său occidentali”. Ministrul turc al justiţiei, citat de El Mundo, a comentat „Credeam că Zidul Berlinului a fost dărâmat în urmă cu mai mult timp, dar vedem că el există în continuare în capul oamenilor” iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan „le-a spus germanilor că încă mai sunt nazişti”, scrie La Stampa. „Felul vostru de a acţiona nu este diferit de cel al nazismului. Credeam că Germania a lăsat în urma acel trecut, însă m-am înşelat”, a afirmat şeful statului turc. Le Monde notează că „pe fondul răcirii relaţiilor dintre Germania şi Statele Unite după venirea la putere a lui Donald Trump, Angela Merkel plănuieşte să se întâlnească cu preşedintele american pe 14 martie la Washington”. Le Monde preia declaraţia unui cercetător de la Consiliul german de relaţii internaţionale, care afirmă că „Merkel nu doreşte ruptura cu Trump, dar se teme că va fi. Teama de un dezacord îi preocupă de germani deoarece cu Trump nimic nu e sigur. Într-o zi spune despre NATO că e învechită şi acum jură că e foarte ataşat de aceasta. La fel cu Rusia, faţă de care a făcut un viraj de 180 de grade de la alegerea sa”, scrie Le Monde. „Rusia, Watergate-ul lui Trump?”, se întreabă publicaţia spaniolă El Periodico şi aminteşte că membri ai echipei lui Donald Trump au avut o serie de contacte cu reprezentanți ai Moscovei, prima dată negate, dar apoi confirmate deja în mai multe rânduri. În scandalul Watergate, „ceea ce l-a doborât pe Nixon a fost încercarea de a acoperi, mai mult decât furtul”, mai scrie El Periodico. Publicaţia comentează că încă un paralelism cu acel scandal este atacul virulent al preşedintelui la adresa presei, Donald Trump ajungând să numească jurnaliştii „duşmani ai poporului”. Comunicarea rămâne o nevoie fundamentală însă, iar fostul preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad demonstrează acest lucru, deschizându-şi un cont pe reţeaua de socializare Twitter, interzisă oficial în ţara sa. The Daily Mail aminteşte că fostul preşedinte ultraconservator a avut un rol esenţial în blocarea accesului la această platformă în urma protestelor din 2009, organizate împotriva sa. „În pofida faptului că Twitter este blocat pentru cetăţenii de rând, numeroşi responsabili iranieni folosesc în mod regulat aplicaţia, printre ei fiind preşedintele Hassan Rouhani, ministrul de externe Mohammad Jarif sau ayatolahul Ali Khamenei”, precizează The Daily Mail./fmatei/denisse
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
