„Uniunea Europeană va fi cu mai multe viteze sau va exploda”, titrează Eu Observer citându-l pe preşedintele Franţei, François Hollande, care într-un interviu acordat pentru şase ziare europene, explică: „Europa celor 27 nu mai poate fi o Europă uniformă”, „mult timp ideea unei Europe diferenţiate, cu viteze diferite şi ritmuri distincte de progres a provocat multă opoziţie. Dar astăzi această idee este necesară pentru că altfel Europa va exploda”, avertizează Hollande. Declaraţiile preşedintelui francez au fost făcute ca preambul la mini-summitul organizat luni la Versailles la care principalele puteri europene: Germania, Franţa, Italia şi Spania au arătat foarte clar că au făcut deja această opţiune a integrării la un nivel superior în cadrul unei Uniuni cu mai multe viteze, remarcă Les Echos. Sub titlul „Patru magnifici la Versailles şi ideea unei UE formate din mai multe straturi”, Diario de Noticias constată că „Uniunea celor 27 (deja fără Regatul Unit) pare să fie tot mai mult suma mai multor grupuri, a mai multor Europe: există grupul celor patru mari puteri care s-au întâlnit la Versailles, grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), grupul ţărilor baltice (Estonia, Letonia, Lituania), grupul ţărilor nordice (Finlanda, Suedia şi Danemarca), grupul ţărilor din sud (Portugalia, Grecia, Italia şi Spania)”.
În planul apărării comune, Uniunea Europeană a făcut un pas spre o mai mare coordonare militară, după ce miniștrii de externe și ai apărării din statele membre au convenit luni în unanimitate să creeze un centru de comandă pentru o mai bună planificare și desfășurare a misiunilor de sprijin în străinătate, continuând în acelaşi timp să analizeze posibilitatea unei structuri permanente comune de apărare, remarcă Europe Online Magazine. În plus, „Europa ia în calcul propria apărare nucleară, temându-se de o retragere a SUA”, titrează New York Times, detaliind: „O idee, cândva de neconceput, câștigă atenție în cercurile politice europene: un program de arme nucleare al Uniunii Europene. În conformitate cu un astfel de plan, arsenalul Franței ar fi redefinit pentru a proteja restul Europei și ar fi pus sub o comandă comună europeană, cu un plan de finanţare sau o doctrină de apărare, sau o combinație între cele trei. Acest plan ar fi adoptat numai în cazul în care continentul nu ar mai putea conta pe o protecție americană”, explică New York Times. „Analiștii spun că discuţiile, chiar dacă nu vor fi niciodată traduse în acțiune, demonstrează sentimentul tot mai mare în Europa că măsurile drastice pot fi necesare pentru a proteja ordinea postbelică, în epoca președinției Trump şi a unei Rusii renăscute”, adaugă ziarul american.
În timp ce UE face progrese în cooperarea în domeniul apărării, Marea Britanie critică dur agresivitatea Rusiei, constată Bloomberg, preluând avertismentul transmis luni de ministrul britanic de externe, Boris Johnson, că Rusia reprezintă o ameninţare pentru democraţiile occidentale. „Boris Johnson cere Rusiei să nu-şi bage nasul în alegerile europene”, titrează şi The Guardian. „Există îngrijorare cu privire la activitatea Rusiei în Balcanii de Vest. Există de asemenea îngrijorare, după cum se ştie, în Germania cu privire la o posibilă implicare a Rusiei în alegerile germane aşa cum s-a întâmplat în alte scrutinuri europene”, a spus Johnson, subliniind că „Moscova trebuie să arate că poate fi din nou de încredere”.
Lansarea duminică noapte de către Coreea de Nord a patru rachete balistice, din care trei au căzut în zona economică exclusivă a Japoniei a stârnit reacţii de indignare imediate din partea comunităţii internaţionale, remarcă Le Monde. Testarea unor rachete cu rază medie de acţiune sugerează că Phenianul depune eforturi pentru lansarea a unor rachete intercontinentale, promisă pentru anul acesta, comentează Wall Street Journal, adăugând că se ridică întrebarea dacă Phenianul a reuşit să dezvolte o rachetă ce ar putea lovi ţărmul de vest al Americii. Răspunsul Washingtonului a venit cât se poate de categoric: „suntem gata să folosim toată gama de capabilităţi din dispozitivul nostru împotriva acestei ameninţări în creştere”, notează Huffington Post, citând un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
„Un mediu poluat este un mediu fatal pentru copii”, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii, avertizând că peste 1,7 milioane de copii cu vârste sub cinci ani mor în fiecare an din cauza unor boli provocate de poluarea aerului, de lipsa apei, de expunerea la substanțe chimice și de lipsa serviciilor igienico-sanitare, scrie La Stampa. În privinţa regimului sănătos de viaţă, „românii şi bulgarii conduc în încă un clasament negativ în Uniunea Europeană – oamenii din cele două state fac cel mai puţin sport”, constată cotidianul sofiot Sega. În Bulgaria, 83% din persoanele de peste 18 ani spun că nu fac deloc sport într-o săptămână, iar în România sunt chiar cu un procent mai mulţi, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă cel puţin două ore şi jumătate de activitate fizică pe săptămână.
(Carolina Ciulu)
