Lupta internă din Turcia şi consecinţele ei pe plan extern sunt atent analizate de presa internaţională. Consultarea pentru sporirea puterilor preşedintelui provoacă tensiuni cu Olanda şi diviziuni pe plan intern, constată The Washington Post. Disputa diplomatică dintre Turcia şi Olanda a escaladat, titrează Stratfor. În oraşul olandez Rotterdam au avut loc confruntări între poliţişti şi protestatari, pe fondul disputei diplomatice care continuă să se amplifice după ce un ministru turc a fost expulzat din Olanda, explică EUObserver. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a calificat Olanda drept “fascistă” şi „nazistă”, citează Dutch News, iar Hurriyet reţine că premierul turc Binali Yıldırım a avertizat că Ankara va da cel mai dur răspuns posibil Amsterdamului pentru gestul său. Totodată, Erdoğan a criticat statele din Uniunea Europeană pentru că nu au admonestat atitudinea Olandei, reţine The New York Times. În plus, preşedintele Turciei face apel la sancţiuni internaţionale împotriva guvernului olandez, adaugă The Guardian. În replică, premierul Mark Rutte a declarat că „afirmaţiile provocatoare” ale preşedintelui Erdoğan, care i-a comparat pe olandezi cu naziştii, nu vor ajuta la atenuarea disputei diplomatice dintre cele două state. Pe fondul unor crize diplomatice între Ankara, pe de o parte, şi Amsterdam, Berlin sau Viena, pe de altă parte, premierul danez Lars Rasmussen a propus amânarea unei vizite programate a omologului său turc, notează Reuters. În schimb, preşedintele Erdogan a mulţumit Franţei pentru că a autorizat o vizită a ministrului turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, scrie Le Soir. Şeful diplomaţiei turce a fost invitat să ţină un discurs la Metz, în cadrul campaniei pentru referendumul din Turcia, detaliază Europe Online Magazine. Această reuniune, la care Cavusoglu a promovat întărirea puterilor prezidenţiale în ţara sa, a căpătat o dimensiune polemică, opinează Le Monde, menţionând că ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, a justificat acceptarea reuniunii de la Metz în numele statului de drept. Dar în Germania nu are ce căuta o campanie electorală turcă, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, la postul public de televiziune ARD. Disputele dintre Angela Merkel şi Recep Erdogan se înteţesc înaintea referendumului din Turcia, liderii celor două ţări acuzându-se reciproc că acţionează cu rea-credinţă, analizează The New York Times. Adresându-se comunităţii turce din Germania, cancelarul german a opinat că disputele interne din Turcia nu trebuie să influenţeze coabitarea turcilor cu germanii, aminteşte ziarul american. Comisarul European pentru politica de vecinătate şi de extindere, Johannes Hahn, a declarat că au fost îngheţate ajutoarele europene în domenii în care nu s-au înregistrat progrese în procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, notează Cumhurriyet. În intervalul 2014 – 2020, Turcia urma să primească ajutoare în valoare de 4,45 miliarde de euro, însă până acum au fost plătite puţin peste 167 de milioane de euro. Făcând referire la cele mai recente evoluţii din Turcia, Johannes Hahn a deplâns faptul că „în acest moment, Turcia nu se îndreaptă spre Europa, dimpotrivă se îndepărtează de ea” şi a calificat drept „artificiale” dezbaterile privind îngheţarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, scrie Cumhurriyet.
Frontul Fatah al-Sham, fostă facţiune al-Qaida din Siria, a revendicat dublul atentat de la Damasc, soldat cu peste 70 de morţi, între care numeroşi pelerini şiiţi, anunţă Le Figaro. Două explozii au vizat pelerini musulmani şiiţi, care vizitau mausolee şiite din centrul Damascului, multe dintre victime fiind cetăţeni irakieni, adaugă Stars and Stripes. O altă ştire din acelaşi ziar american anunţă că arheologii irakieni cred că tunelele săpate de militanţii ISIS pe sub un altar distrus la Mosul ar fi scos la iveală urme ale palatului unui rege asirian care a domnit acum circa 2.700 de ani.
Cristina Zaharia
