Premierul britanic Theresa May a informat Camera Comunelor cu privire la declanşarea procesului Brexit până la sfârşitul lunii martie, anunţă presa internaţională. Parlamentul britanic deschide calea negocierilor pentru Brexit, titrează EUObserver. Theresa May a asigurat că noua relaţie cu UE va fi în folosul întregului Regat Unit, citează The Guardian, adăugând că premierul va face un tur al ţării pentru a găsi consens. Însă Scoţia anunţă un nou vot în căutarea independenţei, înainte de finalizarea negocierilor pentru Brexit, notează The Scotsman. Scoţia o prinde pe May în ambuscadă, irozizează The Times. Scoţia nu e Catalonia, nici Irlanda de Nord nu e Gibraltarul, titrează El Pais. Dacă Scoţia se desparte de Regatul Unit în urma unui acord cu Londra, Madridul îl va respecta, dar nu îi va permite să rămână în UE, asigură guvernul spaniol. Independenţa va provoca seisme în Regatul Unit, crede The Irish Times. Peste noapte, Irlanda de Nord ar deveni un stat lipsit de importanţă, politic şi psihologic desprins de cele mai apropiate rude ale sale. Aşadar, urmând apelul Scoţiei pentru un nou referendum, şi Irlanda de Nord a anunţat o astfel de posibilitate, completează ziarul irlandez. Lira sterlină scârţâie sub greutatea Brexit, opinează The Wall Street Journal. Totodată, firmele britanice se pregătesc pentru lumea post-Brexit, chiar dinainte de începerea negocierilor.
În scandalul diplomatic dintre Turcia şi ţări ale UE încă nu se întrevede o cale de împăcare. Până unde va merge această ostilitate? întreabă, de la Ankara, Milliyet, şi răspunde: Dimensiunea la care a ajuns criza cu Olanda, după cea cu Germania, poate aduce prejudicii serioase relaţiilor dintre Turcia şi Europa. Preşedintele Erdoğan şi-a continuat retorica jignitoare la adresa Olandei, acuzându-i pe olandezi că au un caracter detestabil şi au mâinile mânjite cu sânge, amintind de masacrul de la Strebrenica, scrie Dutch News. În replică, premierul olandez Mark Rutte a calificat comentariile lui Erdoğan drept „o distorsionare dezgustătoare a istoriei”, adaugă publicaţia olandeză. Pe plan intern, politicienii olandezi s-au angrenat într-o înfruntare febrilă de campanie, pe ultima sută de metri, înaintea alegerilor generale de azi. Premierul Mark Rutte a cerut ca ţara să schimbe cursul valului mondial de populism, dar a recunoscut că Geert Wilders, liderul extremei drepte, şi-ar putea adjudeca sufragiile populaţiei, aminteşte The Times. Cum este posibil ca Olanda, o ţară care şi-a bazat prosperitatea pe toleranţă şi pe acceptarea unor genii repudiate precum Spinoza, Erasmus din Rotterdam sau Descartes, să devină acum, după patru secole, un leagăn al xenofobiei? întreabă retoric La Reppubblica. Cel care îşi freacă mâinile în faţa declanşării crizei turco-olandeze este, foarte probabil, Vladimir Putin, care vede deschizându-se noi spaţii în Europa şi în Orientul Mijlociu, în timp ce UE merge înainte pe pipăite, prinsă între nevoia de a nu rupe definitiv relaţiile cu Ankara, şi cea, la fel de puternică, de a evita tendinţele autoritare de la porţile Europei ale „sultanului” Erdogan, crede Panorama.
Uniunea Europeană va înăspri până în 2019 legislaţia privind armele de foc, în vederea limitării accesului la ele pentru criminali şi terorişti, în baza unui proiect aprobat de Parlamentul European, informează Europe Online Magazine. În acelaşi timp, poliţia spaniolă a anunţat descoperirea a peste 10 mii de arme, scrie El Mundo. Operaţiunea a început cu urmărirea armelor utilizate de un terorist în atentatul contra muzeului evreiesc de la Bruxelles, în mai 2014. În SUA, preşedintele Donald Trump a conferit CIA puterea de a conduce atacuri cu drone împotriva teroriştilor, notează The Wall Street Journal. Totodată, armata americană va desfăşura drone înarmate Gray Eagle MQ-1C în Corea de Sud, a anunţat Pentagonul, citat de Le Monde, pe fondul neliniştii legate de programul de rachete nucleare al Coreei de Nord. Un model inedit de dronă propune o firmă britanică, reţine Financial Times. Pentru cei care nu au hrană, din zone izolate sau pericuolase din lume, cea mai bună veste o poate aduce o dronă plină cu provizii sau chiar una comestibilă. Aşa pretinde o companie din Marea Britanie, care dezvoltă o dronă de acest tip, care va fi făcută din orice, de la faguri de miere, la legume presate, şi este de aşteptat să fie testată în aprilie, scrie Financial Times. Drona tocmai bună de mâncat ar putea ajuta în Sudanul de Sud, Somalia, Yemen sau nord-estul Nigeriei, înainte de finele acestui an. O asemenea dronă ar putea hrăni o sută de persoane pentru o zi, la un cost de circa 250 de lire per dronă. Organizaţia Save the Children crede că tehologia este utilă şi pentru livrarea de medicamente, mai ales în Africa.
Cristina Zaharia – RADOR
