Două sunt temele care domină în presa internaţională: alegerile legislative din Olanda şi conflictul diplomatic dintre Olanda şi Turcia.
În ce priveşte alegerile din Olanda, presa de pe ambele maluri ale oceanului aşteaptă cu nerăbdare rezultatul votului, dar cum acesta nu va fi cunoscut decât cel mai devreme în cursul zilei de joi, deoarece din motive de siguranţă numărătoarea voturilor se face manual, deocamdată toţi observatorii se menţin în zona sondajelor preelectorale şi a analizelor, examinând posibile scenarii şi posibile consecinţe pentru viitorul Europei.
THE NEW YORK TIMES crede că prin alegerile olandeze Europa începe un an de teste pentru a vedea cât de departe este dispusă să meargă cu reconfigurarea drept continent anti-imigranți, rusofil, marcat de ascensiunea naționalismului, intoleranța dreptei alternative și fragmentarea Uniunii Europene. Şi continuă: Ce e mai rău s-ar putea întâmpla. Nimeni dintre cei care au privit decizia britanică de a părăsi UE sau alegerea lui Donald Trump cu al său șovinism anti-musulman sub lozinca „America Înainte de Toate” nu poate gândi altcumva. Ordinea liberală și-a pierdut centrul de greutate. Oameni fără memorie au pornit în marș. Ei nu au timp pentru lumea liberă, dacă lumea liberă înseamnă amestec și migrație.
Britanicul THE TIMES îl citează pe premierul olandez cerând ca la alegeri, ţara să schimbe cursul valului mondial de populism, dar „Există pericolul real să ne trezim în această ţară cu Geert Wilders conducând cel mai mare partid, iar asta va transmite un semnal în întreaga lume”, a spus Mark Rutte. „Amintiţi-vă de Brexit. Cu toţii am crezut că asta nu se va întâmpla niciodată. Amintiţi-vă de alegerile din SUA. Aşadar, să nu repetăm această greşeală. Aceste alegeri sunt cruciale. Să oprim efectul de domino în această săptămână. Efectul de domino al acestui soi rău de populism câştigă în lumea actuală”.
Chiar dacă participrea la vot a crescut faţă de alegerile din 2012, potrivit belgianului LE SOIR, procentul de 60% nehotărâţi din sondaje lasă deschisă orice variantă de rezultat, deşi ultimele sondaje preelectorale sunt favorabile partidului premierului Mark Rutte: cu 48 de ore înaintea scrutinului el era creditat cu 27 de locuri în Parlament, în vreme ce formaţiunea lui Geert Wilders cobora pe locul al cincilea, cu doar 16 locuri, scrie italianul LA STAMPA. Potrivit LE MONDE, partidul lui Mark Rutte a beneficiat, în ultimele zile, de un cadou neaşteptat prin criza diplomatică dintre Olanda şi Turcia, care i-a permis să-şi demonstreze fermitatea faţă de regimul lui Erdogan.
„Aceste alegeri sunt sferturile de finală în încercarea de a împiedica populismul rău să câştige”, îl citează LE SOIR + pe Mark Rutte. Vor urma semi-finala în Franţa şi finala în Germania, atrage atenţia ziarul.
Italianul LA REPUBBLICA subliniază că „Lumea întreagă are ochii aţintiţi asupra Bătrânului Continent, care şi-ar putea decide viitorul în trei alegeri cruciale: prima în Olanda, unde partidul xenofob al lui Geert Wilders candidează după o ascensiune vertiginoasă în sondaje. Urmează Franța și Germania, țări de bază ale UE, în care rezultatele olandeze ar putea avea un oarecare ecou şi care în cazul în care Wilders ar obţine rezultate bune, ar putea decide să spună la revedere Europei”. În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, consideră că o victorie a liderului Partidului pentru Libertate, Geert Wilders, ar fi un semnal al „trezirii popoarelor”, scrie LE FIGARO. După victoria lui Donald Trump şi după Brexit, acest scrutin ar putea fi încă un jalon în avansul populismului în Occident, apreciază ziarul, în vreme ce CORRIERE DELLA SERA îl compară pe Wilders cu Donald Trump: Un Trump olandez.
Ziarul turcesc MILLIYET este şi el interesat de competiţia electorală din Olanda, mai ales în contextul actualelor diferende dintre cele două ţări: Competiţia este între Partidul Libertăţii, rasist, al lui Wilders şi Partidul Liberal al lui Rutte, scrie ziarul, care atrage atenţia că preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a cerut cetăţenilor turci să nu-i voteze nici pe Wilders, şi nici pe Rutte. Rămâne însă întrebarea: cu cine să voteze?
Ziarul MILLIYET scrie că actuala criză dintre Turcia şi Olanda pare să fi fost de folos ambelor guverne, stopând Nu-ul (la viitorul referendum pentru schimbarea Constituţiei prin care i s-ar conferi puteri sporite preşedintelui), pe care se presupune că l-ar fi transformat în Da. Ministrul afacerilor europene Çelik, a afirmat că şi nehotărâţii s-au decis să voteze Da, iar un deputat al Partidului Dezvoltării şi Justiţiei (AKP) a declarat: „Mulţumim Olandei şi Germaniei, procentul votanţilor Da a crescut cu două procente”. Şi ziarul britsanic THE GUARDIAN crede că actuala criză diplomatică ce a izbucnit între guvernul olandez și Turcia este o salvare de ultim minut pentru președintele turc, Recep Tayyip Erdogan.
THE TIMES se referă la seria de sancţiuni anunţată de Turcia împotriva Olandei, printre care şi suspendarea tratativelor politice la nivel înalt dintre cele două ţări şi închiderea spaţiului aerian turc pentru diplomaţii olandezi. De asemenea, ambasadorului olandez, aflat în concendiu, nu i se va permite să se întoarcă la Ankara. Scandalul s-a extins şi în alte trei ţări europene: Austria a contramandat manifestările programate în sprijinul dlui Erdoğan, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavusoğlu, şi-a anulat unilateral participarea la un eveniment din Elveţia, iar proprietarul unui spaţiu din Stockholm, care ar fi trebuit să găzduiască un miting, a anulat contractul.
Turcia a ripostat ameninţând să provoace o nouă criză a migraţei. Omer Celik, ministrul turc pentru afaceri europene, a declarat că Ankara va revizui acordul cu UE vizând oprirea migranţilor care traversează Turcia în drum spre Europa, aşa cum s-a întâmplat şi cu ocazia crizei migraţiei din 2015. La Ankara, Ministerul de Externe l-a convocat pe însărcinatul olandez cu afaceri pentru a treia oară începând de sâmbătă. Turcia pretinde scuze oficiale pentru tratamentul aplicat miniştrilor de extrene şi al familiei, cărora li s-a interzis să vorbească în faţa cetăţenilor turci adunaţi la un miting la Rotterdam. Autorităţile turce afirmă că demersul încalcă o convenţie din 1961 cu privire la misiunile diplomatice. Ele condamnă totodată excesul de forţă al poliţiei olandeze pentru a împiedica o demonstraţie a turcilor din Rotterdam împotriva interzicerii mitingurilor.
Ziarul belgian LE SOIR aminteşte insultele proferate de preşedintele Erdogan la adresa Olandei, pe care o acuză de masacrul musulmanilor la Srebrenica, şi la adresa Europei în general, în legătură cu care denunţă un „spirit fascist dezlănţuit”.
LE FIGARO dezvăluie acţiunea hackerilor pro-Erdogan care au piratat Tweeter. Un mesaj în limba turcă referitor la „Germania şi Olanda naziste” a fost postat pe diferite conturi al căror punct comun este utilizarea aplicaţiei Twitter Counter. Mai multe conturi ale unor personalităţi şi instituţii au fost piratate afişând mesaje de propagandă în limba turcă. Pe conturile de Tweeter ale ministerelor franceze al economiei şi al finanţelor a fost postat mesajul „Germania şi Olanda naziste. O palmă otomană pentru voi. Ne revedem pe 16 aprilie. Învaţă turca pentru a înţelege”. Postarea a fost însoţită de un video de propagandă pro-Erdogan şi de o svastică.
„Niciodată nu voi accepta comparaţia între nazişti şi guvernele actuale, a declarat în plenul Parlamentului European preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. „Am fost scandalizat de cele spuse de Turcia despre Olanda şi Germania” a spus Juncker. „Este inadmisibil să compari acea perioadă cu cea actuală. Cine încearcă, se îndepărtează pe sine de UE. Nu UE a aderat la Turcia. Turcia doreşte să adere la UE”, a subliniat el, citat de ziarul grecesc KATHIMERINI.
În estul Europei, în Rusia, preşedintele Vladimir Putin a aprobat un acord cu republica separatistă Osetia de Sud prin care permite includerea unora din unităţile militare ale acesteia în Forţele Armate ale Rusiei, scrie site-ul rusesc de informaţii SPUTNIK. Acordul permite includerea cetăţenilor osetini în Forţele Armate Ruse pe bază de contract, în condiţiile în care aceştia sunt eliberaţi din serviciul militar în Osetia de Sud. Decretul lui Putin va duce fără îndoială la acuzaţii din partea Georgiei şi a aliaţilor ei occidentali referitoare la încercarea Kremlinului de a absorbi regiunea separatistă în Rusia, chiar dacă aceasta, conform normelor internaţionale, este parte a teritoriului suveran al Georgiei, informează AL JAZEERA pe site-ul său. Rusia a recunoscut Osetia de Sud ca stat indepoendent în 2008, după un scurt război cu Georgia, mai precizează AL JAZEERA.
(Gabriela Sîrbu – RADOR)
