Dintre subiectele zilei, presa internaţională reţine cu precădere trei teme şi anume rezultatul alegerilor parlamentare din Olanda, acutizarea conflictului diplomatic dintre Turcia şi Uniunea Europeană şi spirala juridică din Statele Unite care înconjoară decretul anti-imigraţie al preşedintelui Trump. „Un triumf al rațiunii – Alegerile olandeze îi încetinesc pe populiștii Europei” titrează Der Spiegel şi arată că „actualul lider a întors tensiunile dintre țara sa și Turcia în avantajul său – victoria lui înseamnă vești bune pentru Europa”. Publicaţia germană comentează că victoria lui Rutte reprezintă o gură de oxigen pentru Europa, pentru că se estompează acum perspectiva ieşirii Olandei din Uniune dar în acelaşi timp înseamnă o frână în efectul de domino al populismului în Europa. Încercând să găsească un răspuns pentru întrebarea „Ce se va întâmpla de acum?” Der Spiegel susţine că „Rutte trebuie să-și construiască o coaliție complet nouă, fiindcă în acest moment partenerii săi de coaliție, social-democrații (PVDA), au dispărut în abis din cauza gravei nemulțumiri față de reformele sociale ale guvernului”. Pe aceeaşi idee merge şi Le Soir, care titrează „Legislativele din Olanda: fără avalanşă pentru partidul lui Wilders”. Este „un rezultat liniştitor în contextul creşterii extremei drepte în Europa”, mai arată Le Soir. Iar Diario de Noticias, din Portugalia, scrie că „Rutte îl lasă pe Wilders în urmă şi jumătate din Europa răsuflă uşurată”. Uniunea are un moment de respiro pe care îl poate folosi pentru a-şi tranşa disputa diplomatică pe care o are cu Turcia. „Hollande şi Merkel s-au înţeles în privinţa Turciei”, scrie ziarul turc Hürriyet, arătând că preşedintele Franţei „a decis să o sprijine pe Angela Merkel, cancelarul german care ia partea Olandei în criza diplomatică înregistrată în relaţia cu Turcia. Hollande a adăugat că a ajuns la un acord cu Merkel să permită Turciei să organizeze pe teritoriul Franţei şi Germaniei evenimente de campanie în vederea referendumului, cu condiţia ca acestea să respecte legislaţia franceză şi germană”. Liderii de la Paris şi Berlin au calificat drept inacceptabile afirmaţiile unor responsabili de la Ankara care au apreciat că atitudinea unor state europene aminteşte de nazism şi fascism, mai scrie Hürriyet. „Turcia ameninţă că va deschide graniţele pentru refugiaţii care doresc să intre în Europa”, aminteşte Diario Economico şi arată că ministrul turc de externe acuză Uniunea Europeană că nu îşi respectă partea de înţelegere referitoare la ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci care călătoresc în spaţiul Schengen. În contextul în care aspectul politic predomină actualitatea europeană, un nou incident de securitate este înregistrat în Franţa, unde o persoană a fost rănită grav de explozia unui dispozitiv improvizat ascuns într-un colet. Scena a avut loc la sediul FMI din Paris, preşedintele Hollande arătând cu este vorba de un atac terorist, după cum indică Le Monde. Autorităţile iau în calcul ipoteza implicării anarhiştilor greci, precizează publicaţia citată. Le Soir aminteşte că incidentul este similar cu cel de miercuri, când un pachet conţinând un „amestec exploziv” a fost descoperit la Berlin la ministerul Finanţelor. Fusese trimis din Grecia, cu o adresă de expeditor falsă, cea a unui deputat de dreapta. Ziarul Imersia din Grecia reia o declaraţie a ministrul pentru Protecţia Cetăţeanului, Nikos Toskas, care a confirmat că pachetul groazei a fost trimis din ţara sa. „Autorii unor astfel de acţiuni utilizează nume de politicieni pentru expedierea coletelor ca o ‘acţiune de blamare a sistemului politic”. În Statele Unite, decretul anti-imigraţie al preşedintelui Trump este invalidat din nou de un tribunal. The New York Times scrie că „un judecător federal din Hawaii a emis un ordin valabil la nivelul întregii ţări prin care blochează decretul preşedintelui Trump privind impunerea de restricţii de călătorie pentru o parte a lumii musulmane. Decizia judecătorului dă o lovitură dureroasă Casei Albe şi indică faptul că domnul Trump va avea de dat socoteală la tribunal în privinţa retoricii sale înfocate legată de Islam”, mai arată publicaţia citată. Lăsând la o parte agitaţia de pe scena politică şi din mediul de securitate, ziarul italian Il Corriere Della Sera notează că „Papei Francisc I i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa în medicină, în calitate de doctor al sufletelor”. În motivarea Universităţii de Medicină din Salerno se arată că distincţia este oferită Sfântului Părinte – cităm – „pentru darurile și abilitățile sale universal recunoscute de ‘medic al sufletelor’ și pentru abilităţile sale de fin cunoscător al nevoilor celor slabi, celor săraci, ale celor care au cea mai mare nevoie de mila divină și de solidaritatea umană”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
