„Directorul FBI confirmă investigarea unei posibile legături între echipa de campanie a lui Trump şi Rusia”, titrează Los Angeles Times, detaliind că la audierile desfăşurate luni în Congresul american, James Comey a confirmat pentru prima dată că se investighează dacă a existat „vreo coordonare” între persoane asociate echipei electorale a lui Donald Trump şi guvernul rus. „Vă pot promite că vom urmări faptele indiferent unde vor duce” a asigurat directorul FBI, citat de Los Angeles Times. Această confirmare este o mişcare neobişnuită, dată fiind practica FBI de a nu confirma sau infirma existenţa unei investigaţii în curs, comentează Washington Post, însă, după cum explică şeful FBI, „în circumstanţe neobişnuite, când serveşte interesului public, ar putea fi potrivit să facem acest lucru”. Huffington Post aminteşte că încă din ianuarie agenţiile de informaţii au afirmat public că guvernul rus a piratat entităţi ale Partidului Democrat şi a lansat informaţii cu scopul de a-l ajuta pe Donald Trump să câştige alegerile, dar nu au indicat că Trump şi echipa sa de campanie ar fi ştiut sau ar fi fost complici la operaţiunile Moscovei. „Această poveste este o ŞTIRE FALSĂ şi toată lumea ştie asta!” „Democraţii au inventat şi au promovat povestea cu Rusia ca o scuză pentru campania teribil de proastă pe care au dus-o” a replicat preşedintele american într-un mesaj scris pe tweeter înainte de venirea şefului FBI în faţa Congresului, notează New York Post. Tot şeful FBI a susţinut luni în faţa Congresului că nu există „nicio dovadă” care să susţină „acuzaţia nefondată şi larg-dezminţită” lansată de Trump că Barack Obama ar fi ascultat telefoanele din Trump Tower pe timpul campaniei electorale, scrie Time. Orice ascultare a unui cetăţean american necesită „un proces extrem de riguros care implică trei ramuri ale administraţiei guvernamentale” şi „niciun preşedinte nu poate comanda unilateral o astfel de interceptare”, explică şeful FBI, citat de revista americană.
Pe plan european, „exemplul Trump” ar putea acţiona pentru întărirea frontului de respingere a extremei-drepte, este de părere Washington Post. „Alegătorii din Europa Occidentală par să se uite la ce şi-au făcut americanii cu mâna lor şi au hotărât: „Mai mult ca sigur că nu vrem să ajungem acolo”, comentează ziarul american. „Riposta în faţa naţionaliştilor de extremă dreaptă” din Olanda „a fost un semn bun pentru celelalte două mari teste electorale din acest an, din Franţa şi Germania”, consideră Washington Post, detaliind: „În Franţa, vechiul Partid Socialist, rămâne în urmă, fiind umbrit de Emmanuel Macron, un centrist uşor de stânga ce se adresează liberalilor din oraşe. El se situează înaintea lui Marine Le Pen, candidata extremei drepte. În Germania, noul lider al social-democraţilor, Martin Schulz, şi-a catapultat partidul pe vremuri în derivă, apropiindu-l în cursa electorală de creştin-democraţii lui Merkel” şi ar putea profita „de pe urma sentimentelor anti-Trump”, chiar dacă, apărând principiile occidentale, Merkel rămâne o puternică alternativă la Trump, explică Washington Post.
Deocamdată, în Franţa principalii cinci candidaţi la funcţia prezidenţială s-au aruncat luni în ring după săptămâni de tatonări într-o primă dezbatere televizată, remarcă Liberation, încercând, potrivit Le Parisien, să ofere ceea ce francezii așteaptă cu prioritate: direcții viitoare, detalii cu privire la modul în care candidaţii îşi vor îndeplini obligațiile dacă vor ajunge la Palatul Elysee. Les Echos remarcă însă că, potrivit unui sondaj de opinie, 42% dintre francezi consideră că niciunul dintre programe nu este credibil. Le Figaro avertizează că nimic nu este bătut în cuie şi că decizia unui număr important de alegători se va cristaliza după următoarele dezbateri, în ultimele zile sau chiar în cabina de vot.
În Marea Britanie, „Brexitul începe!” exclamă Express.co.uk, anunţând că la 29 martie premierul Theresa May va activa articolul 50 din tratatele europene pentru părăsirea istorică a UE de către Marea Britanie. Anunţarea dinainte a acestui demers are în mare parte scopul de a pregăti pieţele financiare pentru startul formal al unui proces care va dura cel puţin doi ani de zile, consideră Financial Times, iar Wall Street Journal anticipează că testul Brexit va fi foarte dur pentru o Theresa May văzută drept o persoană teribil de dificilă şi neînclinată spre compromis.
În sfârşit, revista Forbes şi-a publicat clasamentul anual al miliardarilor lumii, în fruntea căruia rămâne pentru al patrulea an consecutiv Bill Gates, cel care a fost cel mai bogat om din lume în 18 din cei 23 ultimi ani. În schimb, averea preşedintelui american, Donald Trump, a scăzut cu un 1 miliard de dolari în ultimul an, remarcă New York Post. Cele mai însemnate averi s-au făcut din tehnologie, concluzionează revista Forbes, precizând că 23 din miliardarii din tehnologie ai lumii au sub 40 de ani. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
- Advertisement -
