Astăzi se împlinesc 18 ani de la începutul atacurilor aeriene ale NATO asupra Republicii Federale Iugoslavia (RFI). Atacurile începute la 24 martie,au durat 11 săptămâni și, conform estimărilor din diverse surse, în timpul lor au fost uciși între 1200 și 2500 de cetăţeni. În bombardamentele care au durat 78 zile au fost avariate grav infrastructura, clădiri, școli, spitale, case media şi clădiri comerciale, precum și monumente culturale.
Atacurile asupra Iugoslaviei au început la 24 martie 1999, cu puțin timp înainte de ora 20:00, pe baza ordinelor secretarului general al NATO, Javier Solana, și în aceaşi noapte guvernul iugoslav a declarat stare de război. Acţiunea NATO, pe care Guvernul Republicii Federale Iugoslavia și numeroşi experți juridici au numit-o agresiune, a venit după eșuarea negocierilor de la Rambouillet și Paris cu privire la soluționarea crizei din Kosovo, negocieri care au avut loc în februarie și martie 1999.
Despre prejudiciul material cauzat în timpul bombardării Iugoslaviei există diverse date. Autoritățile de la Belgrad de atunci au estimat daunele la aproximativ o sută de miliarde de dolari și au cerut despăgubiri de la statele membre ale NATO. Un grup de economiști de la G17 au estimat prejudiciul la 29,6 miliarde de dolari. Bombardarea Iugoslaviei s-a încheiat la 10 iunie, prin adoptarea Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Cu o zi mai devreme, la 9 iunie, reprezentanții Armatei Iugoslaviei și ai NATO au semnat la Kumanovo Acordul tehnico-militar, în care se specifică retragerea Armatei Iugoslave din Kosovo și intrarea trupelor internaționale.
Unitățile Armatei Iugoslaviei s-au retras din Kosovo după adoptarea rezoluției ONU, iar primele trupe internaționale au intrat pe teritoriul Kosovo, din Macedonia, la 12 iunie 1999. Aceasta este considerată cea mai mare operațiune a Alianței de până atunci, iar cei mai mulți soldați au venit din Germania, Franța, Italia și SUA. Conform datelor furnizate de UNHCR, după sosirea forțelor de menținere a păcii din Kosovo au plecat 230.000 sârbi și romi, şi s-au întors aproximativ 800.000 de refugiați albanezi./ciliu/menescu
(www.beta.rs – 24 martie)
