Atacul terorist de la Londra ţine capul de afiş în presa internaţională. „Atacatorul de la Westminster este britanicul Khalid Masood”, titrează Financial Times, cu precizarea că este vorba de un bărbat de 52 de ani care „avea o serie de condamnări anterioare pentru violenţe” şi fusese cercetat de MI5 pentru extremism. The Times informează că au fost arestate şapte persoane în legătură cu atentatul, în care au murit trei persoane şi au fost rănite câteva zeci. Între victime, The Telegraph o prezintă şi pe românca găsită în apele Tamisei după atac şi aflată acum în stare gravă la spital. Tânăra arhitectă se afla la Londra în vacanţă împreună cu logodnicul ei, care urma să îşi serbeze ziua de naştere, relatează The Telegraph. Numeroase cotidiane străine menţionează că Statul Islamic a revendicat atacul, care potrivit Le Monde „a atins un simbol al democraţiei britanice”. Acelaşi jurnal de pe malul Senei îşi intitulează editorialul „Teroare şi forţă morală pe malul Tamisei”. „Atacul comis în 22 martie la Londra confirmă că nici un sistem de securitate nu este total ermetic şi că jihadismul nu se va estompa decât odată cu reconstrucţia statelor moderne în Siria şi în Irak”, opinează editorialul din Le Monde. Cât despre metoda folosită, Wall Street Journal constată că „Vehiculele devin arma favorită pentru atacurile teroriste”. Acelaşi cotidian american face socoteala că este „al treilea atac de acest fel comis în Europa în mai puţin de un an” şi notează că „islamiştii au facut apel la simpatizanţii lor să folosească maşini pentru a ucide”. Este o metodă care era cât pe ce să facă noi victime în Belgia, unde „un bărbat de obârşie nord-africană” a fost arestat după ce „a încercat să intre în mulţime la Antwerp cu o maşină în care avea arme”, după cum relatează Le Soir. Iar de dincolo de Ocean, Washington Post scrie că „şeful securităţii europene, Julian King, sugerează existenţa unei legături între atacul de miercuri de la Londra şi atentatele sinucigaşe comise în Belgia exact cu un an în urmă”. Totuşi, citată de EUObserver, premierul britanic Theresa May transmite un mesaj de îmbărbătare: „Nu ne temem”, spune şefa guvernului de la Londra, după atentat. Acelaşi observator european relatează că „Marine Le Pen face o vizită în Rusia”, unde se va întâlni cu legislatori ruşi. Vizita a fost anunţată la scurt timp după ce ministrul rus de externe a spus că Le Pen, ca şi preşedintele american Donald Trump, sunt nişte „realişti, dacă doriţi, sau antiglobalişti” şi că ei nu reprezintă opinii marginale sau „populiste”. Realistă fiind, Marine Le Pen „ar putea profita de ocazie pentru a obţine noi finanţări, Rusia fiind o importantă furnizoare de fonduri pentru Frontul Naţional”, remarcă la rândul său publicaţia din Hexagon, Le Point.
Nu fără legătură cu Moscova, ziarul ucrainean Vesti scrie că un fost parlamentar rus a fost asasinat la Kiev. Denis Voronenkov, ex-deputat din partea Partidului Comunist, care „se mutase la Kiev şi solicitase cetăţenia ucraineană”, „a depus mărturie în faţa procurorilor ucraineni împotriva fostului preşedinte ucrainean Ianukovici şi a confirmat existenţa unor negocieri între acesta din urmă şi conducerea de la Kremlin privind intervenţia militară a Moscovei în Ucraina”, precizează presa ucraineană. Totuşi, agenţia rusă de presă Tass îl citează pe secretarul de presă al preşedintelui Putin, care susţine că „incidentul arată că partea ucraineană nu a fost capabilă să asigure securitatea politicianului” şi dezminte implicarea Kremlinului în asasinat. Le Figaro notează că fostul parlamentar rus „era dat în urmărire de Rusia pentru ‘escrocherie’ şi a fost ucis cu gloanţe în centrul Kievului”. Rusia este de altfel şi în centrul unor acuzaţii de intervenţie în alegerile din Bulgaria, unde „un fost spion rus ar fi consiliat un partid promoscovit cum să îi manipuleze pe alegători în cadrul eforturilor Kremlinului de a recâştiga influenţă în Europa de Est”, scrie Wall Street Journal, citând un raport de 30 de pagini întocmit de oficialităţi bulgare.
Şi la Washington continuă „dezvăluirile dăunătoare despre legăturile cu Rusia”, remarcă Washington Post, iar Le Soir explică: „Potrivit CNN, FBI ar fi în posesia unor informaţii care arată că apropiaţi ai lui Donald Trump au comunicat cu presupuşi agenţi ruşi pentru a coordona divulgarea dezvăluirilor compromiţătoare despre Hillary Clinton”. În fine, ziarele de la Chişinău şi agenţiile de presă din Rusia reflectă întâlnirea guvernelor de la Bucureşti şi de la Chişinău, care a avut loc la Piatra Neamţ. „Moldova şi România sunt două inimi gemene”, titrează cotidianul Timpul din capitala Moldovei de peste Prut, citându-l pe premierul Pavel Filip, care a mulţumit pentru împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de Bucureşti. „Principalele obiective ale reuniunii interguvernamentale au vizat continuarea şi dezvoltarea cooperării bilaterale”, punctează ziarul Timpul. O altă publicaţie de la Chişinău, Info-Prim Neo reliefează că principalul anunţ făcut la conferinţa de presă comună a celor doi premieri s-a referit la decizia Comisiei Europene de a majora „cu 30 de milioane de euro grantul acordat Republicii Moldova pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, ceea ce va face posibilă darea în exploatare a gazoductului până la finele anului 2018, şi nu 2019, cum era planificat anterior”. Iată şi ce scrie o agenţie de presă moscovită despre aceeaşi temă: „Republica Moldova dă asigurări României că nici nu se uită în direcţia Rusiei”, titrează Regnum şi notează că, potrivit premierului Pavel Filip, integrarea europeană este pentru Republica Moldova „un proiect naţional, care ‘nu depinde de poziţia preşedintelui’ Igor Dodon”, acesta din urmă fiind de orientare declarat promoscovită. Citat tot de Regnum, premierul Grindeanu a declarat că „Bucureştiul şi Chişinăul construiesc o ‘relaţie transparentă şi corectă’, concentrându-se ‘pe proiecte comune, pragmantice şi concrete'”.
Adriana Buzoianu, RADOR
