Fie că este vorba de America, unde ginerele preşedintelui Trump va depune mărturie în faţa Congresului privitor la legăturile stabilite cu Rusia în timpul campaniei electorale, fie că este vorba de ţările europene, Rusia se află printre preocupările de prim rang ale presei internaţionale. Jared Kushner va fi audiat referitor la întâlnirile pe care le-a aranjat cu ambasadorul rus şi care au inclus şi o întrevedere cu şeful băncii de dezvoltare a Rusiei, relatează New York Times. Consilierul preşedintelui a fost principalul om de legătură cu guvernele străine în timpul campaniei, punctează Wall Street Journal, iar Washington Post face socoteala că ginerele preşedintelui american este al patrulea membru al echipei de campanie care va vorbi cu comisia de cercetare senatorială despre legăturile cu Moscova. Acelaşi cotidian din capitala americană scrie că Jared Kushner va primi o nouă misiune la Casa Albă, unde se va ocupa de „raţionalizarea activităţii administrative cu ajutorul unor idei venite din lumea afacerilor”. Astfel că „guvernul va fi condus precum o mare companie americană”, reliefează Washington Post citându-l pe Kushner care va superviza totodată Oficiul american al inovaţiilor. Rămânem la Washington Post, care consemnează că „la o zi după cel mai mare val de proteste neautorizate care au avut loc în ultimii ani în Rusia, liderii opoziţiei au salutat evenimentele ca un indiciu al nemulţumirii larg răspândite faţă de preşedintele Vladimir Putin”. Răspunsul autorităţilor nu s-a lăsat aşteptat, după cum remarcă numeroase ziare străine: „Liderul opoziţiei, Aleksei Navalnîi, este închis pe timp de 15 zile”, notează The Guardian, cu precizarea că „Navalnîi şi-a declarat intenţia de a candida la preşedinţie, anul viitor la alegerile la care preşedintele Vladimir Putin ar urma să candideze şi aproape cu siguranţă să câştige un nou mandat de şase ani”. Un alt ziar britanic, The Times adaugă că imediat după proteste poliţia rusă „a arestat peste o mie de demonstranţi” în 82 de localităţi, iar din Franţa, Le Monde menţionează că „la apelul candidatului la prezidenţialele din 2018, zeci de mii de ruşi au ieşit în stradă pentru a denunţa ‘corupţia puterii'”. Protestele din Rusia sunt urmărite cu siguranţă şi din Moldova de la est de Prut, unde „moldovenii întreţin la guvernare un sistem oligarhic”, „Un sistem care îi condamnă la sărăcie și aplaudă un politician-alternativă, care copiază nu doar stilul de îngâmfat al liderului de la Kremlin, dar și mimica feței și ticurile lui comportamentale”, apreciază Deutsche Welle cu referire la preşedintele Dodon. Adică „omul Moscovei” care, în ziua în care s-au împlinit 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România, a propus „reintroducerea limbii ruse ca disciplină obligatorie în şcolile” din Republica Moldova, relatează cotidianul Timpul de la Chişinău. Rezultatul alegerilor din Bulgaria este o altă temă de interes pentru presa internaţională. După „cele mai imprevizibile alegeri parlamentare din istoria postcomunistă” a Bulgariei, rezultatul scrutinului „nu va schimba nimic de fapt”, întrucât următorul guvern va fi format tot de către formaţiunea de centru-dreapta GERB în frunte cu Boiko Borisov, conchide cotidianul sofiot Sega. Citat de publicaţia bulgară Monitor, fostul premier Borisov şi actual câştigător al alegerilor „îşi exprimă convingerea că noul guvern se va forma rapid”, dar din Spania, El Pais apreciază că „formarea guvernului se anunţă a fi dificilă” întrucât partidul GERB nu a obţinut o majoritate clară. Iar Le Monde conchide pe un ton ironic: „Dacă există un lucru pe care ştie să-l facă dl Borisov, acesta este să câştige alegerile. Se simte în largul lui în competiţia electorală, fără îndoială mai în largul lui decât în arta de a guverna”. Mai reţinem din EUObserver că „întrunirea miniştrilor de externe ai NATO a fost devansată, urmând a avea loc în 31 ianuarie” pentru ca secretarul de stat american, Rex Tillerson, să poată participa, întrucât în 5-6 aprilie când era iniţial programată, şeful diplomaţiei americane va face o vizită la Moscova. Tot despre Alianţa nord-atlantică, Wall Street Journal scrie că „NATO face pregătiri pentru a-şi extinde capacitatea de comunicaţii prin satelit” în vederea desfăşurării unei noi flote de drone. Şi în fine, Le Monde notează că la New York a început o conferinţă care îşi propune interzicerea armelor nucleare, „cu sprijinul a 113 ţări şi împotriva avizului Franţei, Statelor Unite, Marii Britanii, Chinei şi Rusiei”. Un obiectiv care „ar putea părea utopic, de vreme ce cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, posesori de arme nucleare conform tratatelor internaţionale, au început investiţii importante pentru a-şi reînnoi arsenalele”, evidenţiază publicaţia pariziană. Cu precizarea că ţările cele mai angajate în această bătălie susţinută de numeroase organizaţii internaţionale sunt „Austria, Suedia, Irlanda şi Mexicul”, iar strategia constă în mobilizarea opiniei publice şi reunirea unui număr maxim de ţări pentru a izola statele deţinătoare de arme nucleare”, după modelul care „a dus la convenţia de interzicere a armelor antipersonal în 1997”, scrie Le Monde./abuzoian
Adriana Buzoianu, RADOR
