Angajamentele militare ale NATO în Europa sunt urmărite cu atenţie de presa internaţională dar şi de autorităţile de la Moscova, care se declară ameninţate de intensificarea prezenţei Alianţei. The New York Times scrie că „Ministrul polonez al apărării a întâmpinat un batalion multinațional al NATO format din trupe americane, britanice și românești, afirmând că unitatea îmbunătățește securitatea regiunii, în lumina amenințării de la Est. Trupele îndeplinesc o promisiune a NATO de a întări securitatea pe flancul oriental al alianței, pe fondul temerilor provocate în regiune de anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și de sprijinul acordat de ea insurecției din estul Ucrainei”. Daily Express informează că avioane de luptă din Marea Britanie au fost trimise în România, pentru a oferi – cităm – „noi asigurări în faţa ameninţărilor continue venite dinspre Rusia lui Putin”. Ministrul britanic al Apărării a anunţat că patru avioane de tip Typhoon se vor afla în fruntea acestei mobilizări care se înscrie în misiunea sudică de patrulare din cadrul NATO. Avioanele se vor afla timp de patru luni la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din sud-estul României. Ministrul apărării a confirmat totodată investiţiile pe care Regatul Unit le face în privinţa perfecţionării capacităţilor armate cibernetice, inclusiv pe cea vizând lansarea unor atacuri online, precizează Daily Express fără să omită a preciza că Rusia consideră România „o ameninţare clară” şi un avanpost al NATO, „date fiind elementele scutului american antirachetă aflate pe teritoriul ei”. Ministerul rus al Apărării susţine că navele SUA care patrulează în Marea Neagră reprezintă o ameninţare pentru Rusia fiindcă, după cum arată agenţia RIA, nu se ştie exact ce tip de rachete transportă aceste nave. Publicaţia turcă Haberler aminteşte că „Nave ale SUA şi ale României au organizat săptămâna trecută aplicaţii comune în Marea Neagră” şi că Rusia, care în 2014 a anexat regiunea ucraineană Crimeea, deţine o flotă în portul Sevastopol de la Marea Neagră. „Rusia comentează că sistemul american de apărare antirachetă va duce la începerea unei noi curse a înarmării”, mai arată publicaţia Haberler. O criză a rachetelor se înregistrează şi în zona Orientului Mijlociu, unde Arabia Saudită a fost atacată din nou cu rachete balistice de către miliţiile şiite houthi din Yemen. Apărarea antiaeriană saudită a interceptat şi distrus rachetele în aer, fără a fi înregistrate pagube, scrie ziarul turc Haberturk. Una dintre ţintele rachetelor a fost oraşul Khamis Mushait, care găzduieşte principala bază aeriană pentru operaţiunile din Yemen a coaliţiei ţărilor musulmane care luptă împotriva terorismului. Publicaţia citată aminteşte că în mai multe rânduri, coaliţia a acuzat Iranul că vinde arme de contrabandă miliţiilor houthi, idee respinsă de Teheran. Procesul de decuplare a Marii Britanii de Uniunea Europeană continuă să se afle în atenţia presei internaţionale. Le Temps titrează „Brexit reînvie ideea reunificării celor două Irlande” şi comentează că numeroşi nord-irlandezi cred că „guvernul britanic le face promisiuni superficiale, nu le garantează că ieşirea din UE, din piaţa comună şi, probabil, din uniunea vamală, nu se va termina prin refacerea unei frontiere reale între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, pentru a împiedica libera circulaţie a serviciilor şi mărfurilor”. Iar Times notează că „perspectiva viitorului Brexit ar putea împinge mulţi nord-irlandezi să întoarcă spatele Londrei şi să se uite spre Dublin”. Primarul Londrei, citat de La Libre Belgique, a cerut Uniunii Europene să nu pedepsească Marea Britanie pentru Brexit, avertizând că vor exista „consecinţe nefaste pentru ambele părţi”. „Dacă întreprinderile ar trebui să părăsească Londra, unul din principalele centre financiare ale lumii, ele s-ar întoarce spre New York şi Singapore, nu spre restul Europei”, a atenţionat primarul Londrei. După Brexit, ar putea urma Trexit, opinează ziarul turc Milliyet arătând că Ankara transmite noi semnale privind revizuirea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a vorbit pentru prima dată despre organizarea unui referendum pentru renunţarea la aderarea la Uniunea Europeană, în contextul unei atmosfere tensionate cu unele ţări europene. „Turcia nu este membră a UE, dar de ani de zile poartă negocieri de aderare. Iar Trexit poate însemna ieşirea Turciei din acest proces, adică renunţarea definitivă la aderarea la Uniunea Europeană”, mai scrie Milliyet. Noi critici la adresa sistemului european de relocare a refugiaţilor sunt formulate de statele membre ale grupului de la Vişegrad. Foxnews transmite că liderii Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, reuniţi la Varşovia, au respins programul de relocare şi au avertizat că nu vor ceda presiunilor economice ale Bruxelles-ului, pe care le-au calificat drept şantaj. „Grupul de la Vişegrad aspiră să aibă un rol mai important în politicile Uniunii Europene şi de multe ori critică deciziile blocului”, comentează Foxnews.
Florin Matei
