Marea Britanie a declanşat miercuri procesul de părăsire a Uniunii Europene, dar presa europeană, inclusiv cea britanică, se arată prea puţin optimistă cu privire la acest demers care îi va afecta nu numai pe cetăţenii britanici, ci şi Uniunea Europeană în ansamblul ei. „Aceasta nu este o zi fericită” a ţinut să sublinieze preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, promiţând însă să apere interesele celorlalte 27 de state rămase în Uniune, notează The Daily Mail. La rândul ei, Theresa May „şi-a împodobit cererea de divorţ cu o pledoarie pentru pace”, constată Financial Times, pledând, potrivit The Guardian, pentru „un parteneriat profund şi special” cu blocul comunitar. Express.co.uk constată însă că speranţele lui May de a trece printr-un Brexit rapid, purtând în acelaşi timp discuţii despre viitorul relaţiilor cu europenii sunt zădărnicite de mai mulţi lideri europeni care îşi înăspresc atitudinea. Astfel, în timp ce Angela Merkel subliniază că orice discuţie despre viitoarele relaţii va începe după ce se va finaliza procesul de retragere din UE, preşedintele francez avertizează că Brexitul va fi dureros pentru europeni din punct de vedere sentimental, dar că pentru britanici va fi dureros din punct de vedere economic, notează The Sun. De altfel, un analist al cotidianului The Independent consideră Brexitul un „act monumental de a-ţi face rău singur, ce va provoca pe viitor consternarea istoricilor”. Deşi invocă „decizia democratică a oamenilor din Regatul Unit”, premierul britanic a confiscat acest vot „pentru a alimenta sentimentele anti-europene în propriul său partid”, ceea ce ar putea-o împiedica să ajungă la un acord bun pentru Marea Britanie care riscă să se afunde într-un „izolaţionism naţional însoţit de un dezastru în domeniul comerţului, al economiei, dar şi al influenţei în lume”, avertizează The Independent.
Publicaţia Politico vorbeşte despre un şah tridimensional în care dincolo de consensul remarcabil cu privire la importanţa garantării drepturilor cetăţenilor şi la îndeplinirea obligaţiilor existente ale Regatului Unit în cadrul planului bugetar al UE, cele 27 de state membre UE rămase au fiecare o „gamă largă de interese naţionale care ar putea răsturna total aceste discuţii infernal de complexe”. Trecând în revistă priorităţile de negociere ale fiecărui stat în parte, Politico notează că priorităţile României sunt: drepturile cetăţenilor săi, fondurile UE şi relaţiile bune cu Regatul Unit. „Problema drepturilor dobândite pentru cetăţenii UE şi ai Marii Britanii şi soluţionarea chestiunilor financiare ar trebui să fie abordate la începutul negocierilor şi numai după ce vor fi făcute progrese suficiente în aceste aspecte, ar putea începe o definire a domeniului informal al relaţiilor viitoare“, a declarat ministrul român al Afacerilor Europene, Ana Birchall, citat de Politico.
La câteva ore după ce premierul Theresa May a dat semnalul începutului ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, Prinţul Charles a sosit în România în cadrul turneului său diplomatic european post-Brexit care mai cuprinde Italia şi Austria, notează London Evening Standard, comentând că acest turneu este văzut ca o parte importantă a misiunii guvernului britanic de a reasigura naţiunile Uniunii Europene că Marea Britanie rămâne un aliat apropiat, în ciuda intenţiei sale de a ieşi din UE. Remarcând că România este prima destinaţie a acestei ofensive diplomatice, Washington Post aminteşte că Prinţul Charles vizitează cu regularitate România unde deţine două proprietăţi în Transilvania, iar în anul 2015 a înfiinţat Fundaţia Prinţul de Wales în România, o organizaţie de caritate care sprijină patrimoniul acestei naţiuni est-europene, viaţa rurală şi dezvoltarea durabilă.
Între timp, la nivel european, aprofundarea integrării continuă pe diverse paliere. Miercuri, la Bruxelles, miniştrii de justiţie din 13 state şi-au declarat formal intenţia de a participa la Oficiul Procurorului Public European care îi va permite unui procuror UE să lanseze anchete penale transfrontaliere și să urmărească persoane în domenii legate de bugetul UE și de fraude mari cu rambursările TVA, scrie EuObserver. Printre ţările semnatare se află şi România, alături de Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania. Acestor ţări li s-ar putea alătura şi Italia, care doreşte chiar un procuror mai puternic, care să poată investiga și alte domenii, precum crima organizată, adaugă EuObserver. Publicaţia europeană comentează că este vorba de o măsură cu un important simbolism pentru UE, în momentul în care se dezbate posibilitatea unei așa-zise Europe cu mai multe viteze, prin care unele țări pot merge mai departe cu o integrare mai profundă.
Carolina Ciulu – RADOR
