Printre temele asupra cărora îşi îndreaptă atenţia presa internaţională, îşi găseşte loc şi scrutinul prezidenţial din Serbia. Ziarele străine scriu de asemenea despre disensiunile apărute între Marea Britanie şi Spania, în privinţa Gibraltarului, ca şi despre alte subiecte de actualitate din lumea largă.
„Premierul sîrb Alexandr Vucici câstigă preşedinţia din primul tur”, anunţă agenţia Reuters. „Sîrbii au votat la alegerile prezidenţiale care au reprezentat un test pentru regimul autoritar al premierului lor, pe fondul influenţei tot mai mari a Rusiei în regiunea balcanilor”, scrie Wall Street Journal. O analiză realizată de publicaţia Stratfor opinează că Moscova va continua să folosească diviziunile din Balcani, zonă care constituie „o arenă în care concurează multe puteri mondiale”, pentru a-şi extinde influenţa în Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Macedonia. La scrutinul prezidenţial din Serbia, au votat aproximativ 50% din cei 6,7 milioane de alegători cu drept de vot, inclusiv din Kosovo, notează agenţia de presă sîrbă Beta. Din Franţa, Liberation vorbeşte despre o „dominaţie absolută” a premierului Vucic şi evidenţiază că toţi contracandidaţii săi „au fost victimele unei cvasiignorări mediatice, autoritatea de reglementare a audiovizualului declarându-se oficial în pană de programe informatice care să-i permită calcularea timpilor de antenă” folosiţi de fiecare candidat pentru a-şi face campanie. Acelaşi cotidian francez menţionează că Vucici, a cărui victorie din primul tur de scrutin „va fi o grea lovitură pentru democraţie”, a fost ministrul informaţiilor în regimul Milosevici, din 1998 până în 2000. Într-un articol intitulat „Sîrbul Alexandr Vucici, omul forte al Balcanilor în criză”, Le Monde constată însă că „în cursa pentru prezidenţiale el a jucat deopotrivă cartea europeană şi cea naţionalistă” şi conchide că o victorie a actualului şef al guvernului „ar trebui să creeze un pol de stabilitate” într-o regiune care are nevoie de astfel de evoluţii. Ziarele din Marea Britanie sunt mai atente la implicaţiile care încep să se prefigureze după declanşarea Brexit. „Theresa May ‘ar intra în război’ pentru a apăra suveranitatea Gibraltarului, la fel cum a făcut Margaret Thatcher în privinţa Falkland-ului, spune un fost lider conservator”, Lord Howard, citat de The Telegraph. Iar Financial Times constată că „Tensiunile legate de Gibraltar dau în clocot în discuţiile britanice despre război”, în vreme ce „Spania dă o a doua lovitură Regatului Unit, prin retragerea opoziţiei faţă de independenţa scoţiană”. Mai exact, informează The Guardian citându-l pe ministrul de externe spaniol, Madridul „nu va face uz de dreptul său de veto dacă Scoţia devenită independentă va cere să intre în Uniunea Europeană”. Totuşi, şeful diplomaţiei de la Madrid a punctat că ţara sa „nu încurajează separatismul în nici una din ţările membre”, apreciind că „viitorul merge într-o altă direcţie”, ţine să precizeze The Guardian. Un alt ziar londonez, The Times publică rezultatele unei anchete jurnalistice proprii, cu concluzia că „mai mulţi pairi multimilionari încasează sume de până la 40.000 de lire sterline pe an pentru participarea la sesiunile Camerei Lorzilor, deşi au contribuţii minore sau chiar deloc în dezbateri, comisii sau interpelări”. La acelaşi capitol al averii unor demnitari, ziarele din Statele Unite şi nu numai relatează despre recentele documente publicate de Casa Albă. „Ivanka şi Jared Kushner scot în continuare profit de pe urma investiţiilor lor”, scrie Le Soir din Belgia, cu referire la fiica şi ginerele preşedintelui Trump, care sunt consilieri în echipa administraţiei americane. „Kushner şi Ivanka Trump au intrat într-o zonă periculoasă din punct de vedere legal şi etic”, atenţionează The New York Times, iar Washington Post relevă că fostul consilier pentru securitate naţională al preşedintelui, Michael Flynn, care a fost silit să demisioneze, nu a trecut de la început în declaraţia sa de avere onorariile primite pentru discursuri, din partea unor instituţii având legătură cu Rusia. Cotidianul din capitala americană mai informează că „un judecător federal din Kentucky a respins încercările de oprire a procesului în care Donald Trump este acuzat de incitare la violenţă împotriva protestatarilor în timpul unui miting electoral din martie 2016”. Şi tot Washington Post constată că „în vreme ce Trump promovează cărbunele, alte ţări trec la energia solară ieftină”, în frunte cu Chile, care aspiră să fie o „Arabie Saudită solară”. În aceeaşi notă, New York Times omagiază „Interdicţia istorică a mineritului în El Salvador”. „Amploarea luată de mineritul iresponsabil a provocat furie şi controverse” în întreaga Americă Latină, devenind „forţa motrice a remarcabilei legi” adoptate recent de El Salvador, care interzice extracţia de aur şi alte metale. Desigur, punctează editorialul din ziarul new-yorkez, „mineritul poate fi un motor economic important dacă este corespunzător reglementat şi interdicţia extracţiei din El Salvador nu va deveni probabil un model pentru vecinii săi”, dar „ar trebui să determine şi alte ţări să analizeze mai atent consecinţele nefaste ale mineritului pentru comunităţile vulnerabile şi necesitatea unor reglementări mai stricte şi a unor reguli mai categorice de aplicare a reglementărilor din domeniul mediului”, subliniază New York Times.
Adriana Buzoianu, RADOR
