Atentatul din metroul de la Sankt Petersburg, soldat cu cel puţin 14 morţi şi 50 de răniţi, se află în continuare în atenţia autorităţilor ruse dar şi a presei internaţionale. The Guardian transmite că investigatorii ruşi l-au identificat pe presupusul atacator în persoana unui tânăr de origine kirghiză, Akbarjon Jalilov, în vârstă de 22 de ani. Potrivit serviciilor secrete ruseşti, el trăia de şase ani în Rusia. The Guardian comentează că „de mulţi ani, Rusia a fost vizată de frecvente atacuri teroriste ale unor grupări islamice din Caucazul de Nord, inclusiv explozia de la metroul moscovit din 2010. Totuşi, după atentatul din 2011 de la aeroportul Domodedovo, atacurile s-au limitat doar în regiunea Caucazului de Nord. De când Rusia a intrat în războiul din Siria, în 2015, mai multe publicaţii de propagandă /ale ISIS/ au spus că Rusia va fi o ţintă”. Uniunea Europeană este decisă să menţină rutele migraţiei închise, anunţă preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de publicaţia greacă Imerisia. „Uniunea Europeană rămâne ataşată acordului cu Turcia pentru a opri fluxul de refugiaţi şi de migranţi către blocul european, a declarat la Sofia Donald Tusk şi a dat asigurări că Bruxelles-ul va oferi finanţare suplimentară dacă situaţia se va înrăutăţi. Suntem decişi să menţinem închise rutele imigraţiei ilegale în regiune. Rămânem ataşaţi ideii aplicării depline a acordului UE-Turcia. UE îşi respectă angajamentele, exact aşa cum aşteaptă de la Turcia să continue să-şi respecte partea care îi revine din acord”, a spus Tusk. Pe de altă parte, „Bruxelles-ul şantajează Ungaria şi Polonia: Ori acceptaţi migranţii, ori ieşiţi din UE”, titrează Il Giornale. Uniunea Europeană este pregătită să dea un ultimatum Ungariei şi Poloniei cu privire la situaţia de urgenţă a imigraţiei, iar dacă vor refuza, cele două ţări ar putea chiar să părăsească Uniunea. Potrivit surselor de la Bruxelles, citate de cotidienele britanice Times şi Express, Bruxelles-ul „ar putea pune în aplicare măsuri” pentru a obliga cele două ţări să accepte sistemul de cote care are ca scop relocarea pe teritoriul european a 160.000 de imigranţi. De altfel, organizația pro-democrație americană Freedom House vorbeşte despre „Prăbușirea democrației” în Polonia și Ungaria, două țări care fuseseră modele de schimbare democratică după căderea comunismului în Europa de Est. Raportul întocmit de Freedom House şi citat de The New York Times arată că „Ungaria are acum cel mai prost scor în privința democrației în regiunea Europei Centrale iar scorul Poloniei este în cădere”. Freedom House vorbește de „un atac al conducătorilor populiști din ambele țări împotriva curților constituționale și a sistemelor de mecanisme de control și echilibru, precum și de transformarea presei publice în brațe de propagandă”. Criza din Siria rămâne în continuare în atenţia presei internaţionale. Publicaţia italiană La Stampa titrează „În Siria, regimul îi bombardează cu gaz pe rebeli. Franța cere un summit ONU”. „Zeci de civili, printre care şi doi copii, au fost uciși într-un atac aerian în care au fost emise gaze toxice împotriva unui oraş situat în nord-vestul Siriei, în provincia Idlb care este controlată de rebeli. Ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault, a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.”, mai scrie La Stampa. Ziarul aminteşte că „în septembrie 2013 regimul Assad și ONU au ajuns la un acord pentru dezafectarea stocului de arme chimice. Distrugerea acestora a avut loc în 2014 însă nu este exclusă posibilitatea ca mici cantităţi de arme chimice să fi rămas în câteva depozite secrete”. Jean-Marc Ayrault condamnă „o acţiune josnică” în Siria în vreme ce şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a estimat că regimul Bashar al-Assad are „principala responsabilitate” a acestui atac, adaugă Le Soir. „Cu Assad, fără Assad?” se întreabă ziarul turc Milliyet şi comentează că „la începutul crizei siriene, SUA şi ceilalţi aliaţi ai lor împărtăşeau ideea marginalizării regimului Assad, şi chiar erau promotorii acesteia” iar acum, „Statele Unite şi-au schimbat atitudinea în această problemă” iar „purtătorul de cuvânt al administraţiei Trump a arătat că, în Siria trebuie acceptată realitatea politică şi că prioritatea acestui moment o reprezintă eliminarea definitivă a ISIS din această ţară”. Despre relaţiile SUA cu partenerii răsăriteni scrie şi ziarul turc Hürriyet, care titrează „Turcia a abandonat diplomaţia”. „Declarațiile furioase ale Ankarei aruncate în toate direcțiile, mai ales către Vest, arata ca Turcia a abandonat diplomația în afacerile internaționale. Conferința de presă comună pe care au susținut-o săptămâna trecută la Ankara ministrul turc de externe și omologul său american a arătat acelaști lucru. Tot ce îi rămâne ministrului turc este să lase deoparte diplomaţia pentru a obţine câştiguri strategice acasă, într-un moment în care democraţia turcă deja greu încercată se îndreaptă către cea mai serioasă criză înregistrată vreodată”, comentează Hürriyet. (Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)/fmatei/sdm2
