Prima întâlnire dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping este urmărită îndeaproape de presa internaţională, care se întreabă cât de mult va reuşi fiecare din cei doi lideri să îşi impună propria agendă. „Cea mai importantă întâlnire a preşedintelui Trump” titrează The New York Times şi comentează că „Întrevederea lui Donald Trump cu omologul său chinez va fi cea mai importantă întâlnire diplomatică de până acum a preşedinţiei sale. Cele două zile de convorbiri cu preşedintele Xi Jinping vor certifica dacă cei doi – dl Trump, un novice imprevizibil, şi dl Xi, un lider bine instruit şi experimentat – vor putea lega într-un mod eficient cele mai importante relaţii bilaterale din lume. Renunţând la sprijinul american faţă de un acord internaţional în privinţa schimbărilor climatice, respingând un acord comercial orientat spre Asia şi pledând pentru reducerea fondurilor alocate Naţiunilor Unite, dl Trump i-a acordat deja dlui Xi prioritatea în nişte domenii-cheie iar dl Xi doreşte să întărească rolul Beijingului ca putere mondială şi îşi sporeşte eforturile de a face din ţara sa un concurent al Statelor Unite”, arată The New York Times. Iar potrivit Le Monde, „China face parte din ţările pe care Donald Trump le-a criticat cel mai mult în timpul campaniei electorale, dar şi după alegerea sa. În discuţie: comportamentul Beijingului în domeniul comerţului, considerat neloial, ca şi lipsa angajamentului în faţa provocărilor militare crescânde ale Coreii de Nord”. În cursul acestei întâlniri, „Dl Trump are nevoie să-și consolideze credibilitatea faţă de o ţară prezentată ca o ameninţare pentru interesele americane. La rândul său, cu câteva luni înaintea unui congres strategic al Partidului Comunist, dl Xi trebuie să stabilească o relaţie cu noua administraţie fără să dea impresia că cedează prea mult”, mai arată Le Monde. Pe de altă parte, administraţia Trump are probleme şi cu Moscova, arată La Libre Belgique, citând-o pe ambasadoarea americană la ONU. „Ei au făcut unele lucruri cu Crimeea şi Ucraina. şi, acum, încearcă să-l acopere pe Bashar al-Assad. Acesta este genul de lucruri peste care nu se trece”, a arătat responsabilul american, făcând referire la faptul că Rusia şi-a reconfirmat sprijinul pentru administraţia de la Damasc, acuzată de comunitatea internaţională că a organizat atacul cu gaz otrăvitor de marţi. În privinţa Ucrainei, La Libre Belgique aminteşte că ambasadoarea americană la ONU a avertizat că acţiunile Moscovei împotriva Kievului vor fi sancţionate. O veste bună pentru Ucraina vine de la Parlamentul European, care a votat scutirea de vize pentru cetăţenii acestei ţări în cazul șederii pe termen scurt în state ale Uniunii Europene, anunţă Euractiv. O integrare mai strânsă a Ucrainei cu Vestul „este privită cu suspiciune de Moscova”, care „neagă orice implicare militară directă în problemele vecinului de la sud”. Ridicarea vizelor a fost aprobată anul trecut de statele membre ale Uniunii iar dosarul a fost trimis ulterior Parlamentului European, aminteşte Euractiv. Tot din legislativul european aflăm că a fost îndepărtat şi ultimul obstacol în privinţa eliminării costurilor pe care le suportă utilizatorii serviciilor de telefonie mobilă când pleacă în străinătate, sistem numit roaming. The Sun scrie că eliminarea acestor taxe, din 15 iunie, va permite europenilor care călătoresc în alt stat membru al UE să utilizeze serviciile de telefonie mobilă la același cost ca în țara lor. Dar, observă publicaţia citată, britanicii ar putea să nu beneficieze prea mult de această facilitate, odată cu declanşarea procesului de separare a Regatului Unit de forul comunitar. „Totuşi procesul Brexit ar putea dura doi ani iar premierul May are timp să ajungă la un acord care să îi protejeze pe turiştii britanici de facturi exorbitante pe viitor”, mai arată The Sun. Critici dure la adresa politicilor europene vin din Grecia, unde fosta preşedintă a Parlamentului, Zoi Konstantopoulou, a acuzat Comisia Europeană „de impunerea unei dictaturi” după referendumul din 2015 din Grecia cu privire la continuarea programului de măsuri pentru salvarea economiei elene. Răspunzând acestor critici, comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu, citat de ziarul grecesc To Proto Thema, a arătat că acuzaţia este nedreaptă deoarece Comisia „a făcut totul pentru a ajuta Grecia, schimbând până şi regulamentele Comisiei înseşi”. Corina Creţu a subliniat că din 1981 – când ţara a devenit membru al Uniunii – au fost alocate cel puţin 80 de miliarde de euro către economia reală a Greciei.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
