Anunţarea marţi de către premierul Theresa May a organizării de alegeri anticipate în Marea Britanie a luat prin surprindere presa britanică şi internaţională, analiştii întrebându-se în ce măsură aceste alegeri vor influenţa procesul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Eureopeană. Numită de The Independent drept „una dintre cele mai extraordinare întoarceri la 180 de grade din istoria politică recentă”, după ce luni la rând premierul susţinuse că organizarea de alegeri anticipate este un lucru greşit, această mişcare neaşteptată are scopul de a consolida poziţia şefului guvernului de la Londra în negocierile pentru Brexit care încep, consideră Time. Vizibil îngrijorată din cauza slabei majorităţi din Parlament în perspectiva complicatelor negocieri de ieşire din UE, Theresa May încearcă să obţină un mandat puternic din partea electoratului, în timp ce opoziţia va căuta să folosească acest scrutin pentru a obţine o dezavuare a liniei dure adoptate în aceste negocieri, consideră New York Times. Scrutinul anticipat nu va face Brexitul mai simplu, avertizează Wall Street Journal, explicând că deşi votul ar putea consolida conducerea la nivelul Marii Britanii, aprobarea de către europeni a oricărui nou acord cu Londra rămâne complexă. În plus, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, citată de The Guardian, avertizează că acest scrutin este un calcul politic greşit pentru că va da alegătorilor ocazia de a respinge austeritatea conservatoare şi Brexitul dur şi va oferi Partidului Naţional Scoţian argumente pentru organizarea unui nou referendum pentru independenţa Scoţiei. Daily Star prezintă chiar şi scenarii de oprire a Brexitului, în cazul, puţin probabil însă în prezent, în care laburiştii sau liberal-democraţii proeuropeni ar câştiga alegerile. Washington Post vine însă cu un verdict categoric: „Ne pare rău pentru adepţii rămânerii în UE, dar alegerile anticipate din Marea Britanie nu vor inversa Brexit-ul”. Theresa May a ales un moment foarte bun pentru a câştiga votul popular, profitând de slăbiciunile şi divizările din interiorul opoziţiei, explică ziarul american. „Brexit-ul este ca un thriller de Alfred Hitchcok”, titrează The Irish Independent, citându-l pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care, comentând anunţarea alegerilor anticipate, a scris într-o postare pe Twitter că „Brexitul a fost regizat de Hitchcok: mai întâi are loc cutremurul, după care creşte tensiunea”.
Victoria lui Erdogan la referendumul de duminică şi obţinerea de către acesta a unor superputeri prezidenţiale continuă să fie analizate pe larg de presa internaţională. Erdogan a câştigat referendumul, dar a pierdut viitorul, consideră Nürnberger Zeitung, explicând că deşi a reuşit să introducă sistemul prezidenţial în ţară, rezultatul la limită de 51,18% voturi pentru reforma constituţională şi 48,82% voturi împotrivă, nu exprimă susţinerea puternică pe care o spera politicianul în vârstă de 63 de ani. Faptul că a reuşit să obţină o majoritate la limită doar prin metode antidemocratice şi că nu a primit aprobarea populaţiei din marile oraşe va avea urmări asupra viitorului lui Erdogan în următoarele confruntări electorale, consideră cotidianul german. New York Post anunţă categoric „moartea democraţiei în Turcia”, în timp ce Die Welt consideră că „Turcia a închis cu putere uşa care duce spre Europa”. Europa, la rândul ei, priveşte cu multă precauţie transformarea Turciei în regim prezidenţial şi cere un dialog între învingători şi învinşi după rezultatul strâns obținut la referendum, constată Diario de Noticias. Foreign Policy vorbeşte despre o autoizolare a Turciei pe plan internaţional, în timp ce Washington Post observă că într-o ţară divizată, Erdogan îşi apără victoria obţinută la limită, respingând acuzaţiile partidelor de opoziţie şi ale observatorilor internaţionali legate de neregulile semnalate la referendum. „Pentru Turcia, tocmai a început un deceniu de paranoia sub un sultan al epocii moderne”, conchide Huffington Post.
În sfârşit, New York Times publică un reportaj pitoresc despre obiceiul stropitului practicat la Sâncrăieni. „Stropitul este un rit de primăvară în inima Transilvaniei, în centrul României, femeile fiind udate ca florile cu apă proaspăt scoasă din fântână, despre care se crede că aduce sănătate, frumusețe și poate chiar dragostea pentru femeile care se trezesc sub găleata cu apă”, scrie cotidianul american, detaliind că „tradiţia stropitului nu se limitează la Transilvania. Ea traversează Europa Centrală și de Est, din România până în Polonia, trecând prin Ungaria, Slovacia și Ucraina”. La Sâncrăieni, însă „obiceiul stropitului, ca şi grupul de dansuri populare îi ajută pe tineri să-şi păstreze identitatea şi le dă sentimentul de comunitate”, explică New York Times. „Paștele a devenit o sărbătoare secularizată în majoritatea țărilor din Europa, cu un declin constant în detrimentul religiei și al bisericii. Este o sărbătoare foarte comercială, sinonimă cu ouă de ciocolată și un weekend prelungit. De Paști, barurile și cluburile din orașul Miercurea Ciuc din apropiere de Sâncrăieni au fost la fel de pline, dacă nu chiar mai pline ca bisericile. Dar, în ciuda modernizării, a urbanizării și a persecutării religiilor în regimul comunist, obiceiul stropitului a supraviețuit”, constată New York Times.
Carolina Ciulu – RADOR
