Praf de România este o campanie pentru sănătate și mediu, care atrage atenția asupra calității aerului și asupra necesității dezvoltării și implementării unor planuri de acțiune pentru îmbunătățirea calității aerului din România.
Greenpeace România a dezvoltat, împreună cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria, o serie de dispozitive de monitorizare independentă a calității aerului. Le-am denumit ‘prafometre’ și fac parte dintr-un proiect pilot orientat către colectarea și analizarea datelor de către membrii publicului larg (citizen science). Aparatele pot detecta praful fin din aer (PM10 – pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri) și transmit datele înregistrate către site-ul greenpeace.ro, pe pagina dedicată acestei campanii: http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climatice-energie/poluarea-aerului/
În cadrul unui workshop care a avut loc la atelierul Hubs din București, voluntarii Greenpeace România au ansamblat 40 de prafometre, care urmează să fie distribuite în mai multe localități din țară, printre care București, Iași, Brașov, Craiova, Hunedoara, Ploiești, Sebeș și Târgu Jiu.
Ministerul Mediului asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin cele 142 de stații distribuite pe toată suprafața României, iar informarea publicului în timp real se face pe site-ul dedicat, www.calitateaer.ro. Cu toate acestea, din 142 de stații de monitorizare, doar 93 funcționează. Conform legislației europene și românești, în zonele în care sunt înregistrate depășiri ale nivelului poluanților atmosferici, primăriile și consiliile județene sunt responsabile de implementarea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea calității aerului.
Cei care sunt îngrijorați de calitatea aerului pot semna petiția pentru dreptul la aer curat aici: https://goo.gl/hl7kNT
Semnăturile vor fi transmise periodic către Ministerul Mediului.
“Găsim necesară funcționarea corectă a sistemului de monitorizare și informarea corectă a publicului, precum și transpunerea informațiilor cu privire la calitatea aerului în planuri de acțiuni la nivelul autorităților locale și implementarea acestora. Deși poluarea aerului este o problemă în general invizibilă, consecințele pentru sănătatea și confortul nostru zilnic sunt grave. Agenția Europeană de Mediu a estimat că doar în România aproximativ 28 000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013, iar costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului, se ridică anual la peste 10 miliarde EUR. Le cerem Ministerului Mediului, primăriilor și consiliilor județene să ia măsurile necesare ca cetățenii României să respire un aer curat!”, declară Alin Tănase, coordonator campanii Greenpeace România.
Sursele majore de poluare a aerului în România sunt: arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), transportul rutier, şantierele de construcţii, haldele şi depozitele de deşeuri și sistemele de încălzire individuale.
