Presa internaţională continuă să analizeze consecinţele rezultatului referendumului din Turcia. În acelaşi timp, ziarele străine comentează pe marginea alegerilor anticipate care vor avea loc în Marea Britanie şi, desigur, sunt tot mai interesate de situaţia preelectorală din Franţa, înainte de scrutinul prezidenţial de duminică.
„Consiliul electoral turc respinge toate contestaţiile privind referendumul”, titrează cotidianul Hurriyet cu referire la obiecţiile legale formulate de principalele partide de opoziţie. The Times informează că „poliţia turcă a arestat 38 de persoane la Istanbul, în cadrul reprimării grupurilor care protestau faţă de rezultatul referendumului de duminică”, iar cei reţinuţi sunt „acuzaţi că au provocat proteste şi au afirmat că referendumul este nelegitim”. Ziarul turc Milliyet este de părere că în noua etapă care a început după consultarea populară, politica externă a Ankarei se va schimba, iar între problemele sensibile se numără „posibilitatea de a renunţa la aderarea la Uniunea Europeană, subiect despre care s-a vorbit mult în timpul campaniei pentru referendum” şi care „a rămas în actualitate, prin discursurile rostite de preşedinte după încheierea referendumului”. De altfel, şi Der Spiegel crede că „a venit timpul să renunţăm la negocierile de integrare în Uniunea Europeană cu Turcia”, întrucât prin votul menit a-i conferi puteri şi mai mari preşedintelui lor autocrat, turcii „au votat împotriva valorilor” promovate de Bruxelles. Şi ca o concluzie, ziarul belgian Le Soir îşi intitulează editorialul „Costumul XXL al lui Erdogan”, iar Financial Times constată că „Recep Tayyip Erdogan a câştigat la urne, dar a pierdut jumătate din Turcia”. La urne îi cheamă şi premierul britanic pe cetăţenii Regatului Unit, cu încuviinţarea Parlamentului, scrie acelaşi Financial Times. Wall Street Journal atenţionează că „laburiştii susţin organizarea alegerilor anticipate pe care le-ar putea regreta”. „Au trecut doar doi ani de la câştigarea alegerilor anticipate de către David Cameron”, rezumă The Telegraph, adăugând că „peisajul politic din Regatul Unit s-a schimbat dramatic între timp”. Citat de Le Soir, preşedintele Comisiei Europene anunţă că „negocierile pentru Brexit vor începe după alegerile britanice”. Iar Le Monde îşi dedică editorialul „Pariului făcut de Theresa May”, care a profitat de „circumstanţele irezistibile” presupuse de opoziţia laburistă aflată la capătul puterilor, partenerii europeni paralizaţi pentru câteva luni de alegerile din Franţa şi Germania şi Brexitul încă nedureros pentru economia britanică”. Iar „principalul avantaj care ar urma să-i revină Theresei May din victoria pe care mizează este că va putea negocia ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană fără a se teme de consecinţele electorale ale unui acord care nu ar da satisfacţie deplină partizanilor unui aşa-numit Brexit dur”, explică Le Monde în editorialul său. Dar presa din Hexagon este mai preocupată de alegerile care vor avea loc în Franţa duminica aceasta, în condiţiile în care „un alegător din patru tot nu ştie cu cine să voteze”, după cum constată Le Soir. Le Figaro informează că cel mai recent sondaj îi plasează în frunte pe Emmanuel Macron şi pe Marine Le Pen. Iar The Guardian remarcă amplificarea măsurilor de securitate pe fondul temerilor vizând un posibil atentat terorist în preajma scrutinului. În fine, un ziar din Polonia scrie despre vizita pe care o face la Varşovia Donald Tusk. Şeful Consiliului European şi fostul premier polonez „va depune mărturie la procuratură într-o anchetă privind colaborarea autorităţilor poloneze cu serviciile de informaţii interne ale Rusiei” după prăbuşirea avionului în care se afla preşedintele polonez Lech Kaczynski, fratele geamăn al actualului şef al partidului de guvernământ din Polonia, relatează Rzeczpospolita. Ziarul varşovian menţionează că Donald Tusk „a fost întâmpinat la Gara centrală din capitala polonă de o mulţime de oameni”, atât susţinători ai săi, cât şi adversari. Din Franţa, Liberation precizează că adepţii partidului aflat la guvernare „îl acuză pe fostul premier liberal că a încheiat un pact cu preşedintele rus Putin pentru a-l elimina pe preşedintele Lech Kaczynski” în 10 aprilie 2010, când a avut loc accidentul aviatic de la Smolensk. Dar, citat de ziarul parizian, un fost disident comunist apreciază că „afacerea în care este interogat Tusk este pur şi simplu inventată”, totul fiind doar „un spectacol politic”, pe fondul criticilor tot mai numeroase care vizează actuala guvernare.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/sdm2
