Au fost alegerile din SUA influenţate de Moscova? Cine va fi câştigătorul prezidenţialelor din Franţa? Ce se va întâmpla la alegerile anticipate din Marea Britanie? – sunt o parte din întrebările pe care le ridică presa internaţională.
Agenţia Reuters publică în exclusivitate un material în care arată că un think tank al guvernului rus, controlat de preşedintele Vladimir Putin, a dezvoltat un plan pentru a influența alegerile prezidenţiale din SUA în favoarea lui Trump și a submina încrederea cetăţenilor în sistemul electoral american. Planul ar fi fost elaborat de Russian Institute for Strategic Studies. Şapte funcţionari americani, dintre care trei încă în funcţie, au făcut aceste declaraţii în exclusivitate pentru Reuters. Ei fac referire la două documente confidenţiale ale think tank-ului pe care au pus mâna serviciile de informații americane după alegerile din 8 noiembrie 2016.
Ce este Russian Institute for Strategic Studies? Ziarul italian „Il Giornale” explică: este vorba de un centru de studii condus de funcționari ai Serviciului de informații externe rus, numiţi de Cabinetul lui Putin.
Reuters a dat detalii privind planul „de amestec al Rusiei” în alegerile prezidenţiale din SUA, scrie ziarul rusesc „Kommersant”. După ce prezintă știrea Reuters, ziarul face și o recapitulare a acuzaţiilor începând din iunie 2016, de la scurgerile către Wikileaks de mailuri piratate de pe serverele Partidului Democrat.
„Think tankul lui Putin ar fi plănuit victoria lui Trump”, titrează „New York Post”, iar Fox News conchide: „Chiar dacă Războiul rece s-a sfârşit, Washingtonul şi Moscova nu au aceeaşi viziune asupra lumii, indiferent că este vorba de Europa de Est sau de Orientul Mijlociu”.
„Duminică, francezii vor avea un prim tur imprevizibil”, după cum titrează O Globo, din Brazilia. „Cursa prezidenţială franceză a dobândit aspecte neaşteptate înainte de primul tur, care va avea loc duminică”. Cu toate că sondajele arătau că disputa se va purta între candidata extremei-drepte, Marine Le Pen, din Frontul Naţional (FN), şi popularul candidat independent de centru, Emmanuel Macron, cei doi au început să scadă în intenţiile de vot, iar republicanul François Fillon, zguduit de un scandal de nepotism, şi Jean-Luc Mélenchon, de extremă-stânga, au crescut. Acum, cei patru au şanse să treacă în turul doi. „Alegerile franceze fac parte din drama existenţială a UE, care cuprinde ieşirea Regatului Unit din cadrul blocului şi propagarea sentimentelor de euroscepticism, exprimate printr-o retorică ce asociază şomajul şi islamofobia”, mai comentează ziarul brazilian.
Atât Washington Post, cât şi Time publică materiale informative despre alegerile din Franţa. „În multe privinţe, curentele politice din Franţa sunt la fel ca cele care se manifestă pe întregul continent, dacă nu chiar în întreaga lume: creşterea puterii grupărilor extremiste şi slăbirea principalelor partide politice. Dar sistemul politic francez este diferit de cel al statelor învecinate, deci şi problemele cu care se confruntă sunt diferite”, explică The Washington Post. Time vorbeşte despre o competiţie imprevizibilă, având în vedere unii candidaţi rebeli outsideri şi valurile de scandaluri. „În joc este viitorul UE, precum şi politicile Franţei în ceea ce priveşte forţa de muncă, imigraţia şi economia”, adaugă Time. „Cum ar putea prezidenţialele din Franţa să distrugă sau să întărească Uniunea Europeană” – este titlul dat de The Guardian unei analize în care arată că o victorie a lui Emmanuel Macron – „preferatul Bruxelles-ului” – ar bucura Uniunea, care are însă toate motivele să se teamă că Le Pen sau Melenchon ar putea, la fel de bine, să câştige alegerile.
Cu trei zile înaintea primului tur, candidatul François Fillon a acordat un interviu ziarului Le Figaro în care afirmă, plin de încredere: „Voi fi în turul al doilea”. Printre alte subiecte, a fost abordat şi cel al Rusiei şi invadării Crimeii de către aceasta, răspunsul lui Fillon stârnind reacţii, în special în presa rusă, care crede a vedea în Fillon un simpatizant al apartenenţei Crimeii la Rusia. „Crimeea, din punct de vedere cultural și lingvistic, este rusească”, titrează Izvestia, care comentează: „Candidatul la prezidenţialele din Franța a observat că Rusia nu va părăsi niciodată peninsula și asta trebuie înțeles”. „Este nefolositor să ne încăpăţânăm să vorbim de faptul că Rusia trebuie să plece din Crimeea, asta nu se va întâmpla niciodata”, îl citează Izvestia pe politicianul francez, care a remarcat că în problema Crimeii este obligatoriu să se țină cont de „două principii fundamentale și opuse unul altuia – respectarea graniţelor de stat și dreptul popoarelor la autodeterminare”.
În ceea ce priveşte un alt scrutin de care s-a vorbit mult în presă, anticipatele din Marea Britanie din 8 iunie, The Guardian scrie că premierul Theresa May se va folosi de aceste alegeri pentru a renunţa la o parte din promisiunile predecesorului său, David Cameron. Nu este vorba despre Brexit, desigur, ci despre bugetul pentru sănătate, educaţie şi ajutoarele internaţionale, precum şi despre politica privind imigraţia şi pensiile. The Telegraph arată că ieşirea Marii Britanii din UE va deveni un proces de neoprit o dată cu aceste alegeri, iar Washington Post explică faptul că Theresa May are nevoie să obţină o majoritate puternică, pentru a putea conduce mai uşor negocierile cu UE legate de Brexit.
US News citează o informaţie difuzată de Agenţia REUTERS, potrivit căreia România intenţionează să cumpere rachete Patriot de la compania americană Raytheon pentru a îmbunătăţi apărarea spaţiului aerian românesc, după cum a anunţat joi un oficial al Ministerului român al Apărării. Decizia autorităţilor române de a cumpăra rachete Patriot este o măsură-cheie a planului statului român de a moderniza forţele armate, pe fondul creşterii graduale a cheltuielilor militare. Bugetul apărării în România, stat membru NATO din 2004 şi unul dintre aliaţii de nădejde ai Statelor Unite în estul Europei, alături de Polonia, a fost în 2016 de 1,7% din PIB, iar pentru acest an a fost stabilit la 2% din PIB.
Washington Post dedică un articol vizitei în România a prim vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu titlul „Monitorizarea pentru corupţie a României de către UE ar putea lua sfârşit în curând”. Ziarul american îl citează pe oficialul european, care a spus că România se află „pe ultima sută de metri a acestui lung maraton”. Timmermans a spus că este încrezător că proiectele guvernului vor plasa România „pe pista cea bună” pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, implementat la aderarea României la blocul comunitar, în 2007. El a apreciat că românii sunt „cei mai buni garanţi” ai luptei anticorupţie. „Procesul de combatere a corupţiei va fi antrenat de voinţa poporului român”, a apreciat Frans Timmermans.
Daniela Sîrbu – Agenţia de presă RADOR
