Ieri, după – amiază, am ieșit de la o conferință care se desfășurase într-unul din hotelurile din centrul Capitalei. În grabă fiind, am căutat, în stradă, un taxi. Primul șofer de taxi, staționat chiar lângă hotel, m-a refuzat plictisit. Nu mergea în direcția către care doream să ajung. Al doilea, aflat la coada lungă a semaforului mi-a făcut semn să urc. Înainte să deschid portiera m-a întrebat unde merg și mi-a cerut un tarif dublu, față de cel pe care îl știam eu, până la destinație. Am renunțat și m-am gândit că omul a venit de la miting și vrea să recupereze timpul și banii. Al treilea taximetrist abordat m-a refuzat cu un aer superior care îmi spunea că sunt la mâna lui, dacă vrea sau nu să mă ia în mașină. Abia din a patra încercare am reușit să găsesc un taxi, cu tariful legal și dispus să presteze serviciul.
Ca vechi combatant pe piața taximetriei pot să declar cu mâna pe inimă că în ultimii doi ani acest serviciu public s-a întors la jungla din anii 90. Evident, este o observație pur subiectivă.
Călător de ani de zile cu taximetrele din București, știu din interior, adică de la taximetriști, starea jalnică a acestei piețe. Licențe blocate, contracte înrobitoare între companii și șoferi, tariful mic, concurența neloială făcută de companiile care au licențe și autorizații emise în județul Ilfov, dar care, practic, lucrează în București, toate acestea sunt elemente care formează o adevărată rețea de tip mafiot. Dar, consumatorii nu au nicio vină. Ei trebuie să suporte tonul necivilizat al unor șoferi, să asiste la încălcarea legii, atunci când le este refuzată cursa sau să treacă cu vederea șiretlicurile taximetriștilor, atunci când poza de pe bord arată o persoană, iar șoferul este altcineva.
În aceste condiții, intrarea Uber pe piața românească a fost o adevărată mană cerească. O parte din clienți s-au orientat către noii-veniți. Serviciile sunt în multe cazuri de o calitate mai bună decât în taximetria clasică. Este vorba despre mașini mai curate, șoferi mai civilizați, plata se face electronic și există o evaluare a calității serviciului pe care clientul o poate trimite către companie. Evident, alt standard. Nu aș vrea să cad în capcana de a spune că taximetria clasică este un iad, iar Uber-ul este perfect. Nuanțele există.
Dar dincolo de evaluările privind calitatea serviciilor, mult mai complicată este situația reglementărilor care guvernează cele două piețe. În încercarea de a face un pas înainte, Comisia Europeană a prezentat în luna iunie a anului trecut un raport numit „O agendă europeană pentru economia colaborativă”. Taximetria clasică este reglementată prin legislația națională, prin autorizații și licențe. Uber este ceea ce Comisia Europeană numește economia colaborativă. Documentul de anul trecut arată cât de complicat este de definit și reglementat economia colaborativă.
Principial, Comisia Europeană încurajează economia colaborativă pentru creșterea ocupării și a locurilor de muncă. Deocamdată, acest tip de economie a accelerat începând cu anul 2015 și este estimată, în Europa, între 160 și 500 miliarde euro. Marea problemă este definirea și apoi reglementarea economiei colaborative. Prima întrebare – cheie este dacă serviciile sunt oferite ocazional, caz în care se poate considera economie colaborativă și drept urmare cei care o practică nu sunt obligați să obțină licențe sau autorizații. În esență, este vorba de a separa legal așa – numitele servicii profesionale de serviciile prestate de la individ la individ. Astfel, unele state impun praguri de venituri până la care o activitate poate fi asimilată economiei colaborative. Un criteriu important este dacă platforma colaborativă prestează chiar ea servicii. În acest caz, platforma poate fi supusă reglementărilor (autorizații, licențe) identice cu piața clasică. Nivelul de influență al platformei este judecat pe baza câtorva criterii: dacă prețul este stabilit de platformă, dacă platforma stabilește condițiile contractuale dintre prestatori și utilizatori și, în fine, dacă platforma colaborativă este proprietara activelor cu care se prestează serviciile. Complicat, nu-i așa?
Cert este că reglementarea Uber la nivel european se află abia la început și trebuie să aibă în vedere creșterea calității serviciilor prestate. Un miting al taximetriștilor nu rezolvă nimic: nici servicii mai bune, nici reglementări în spirit european.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 27 aprilie 2017
