Europa cu multiplele ei probleme, Orientul Mijlociu marcat de războiul din Siria dar şi Orientul mai îndepărtat unde ameninţarea nucleară îşi iţeşte chipul hâd sunt zonele urmărite cu mare atenţie de presa internaţională.
Înainte de Consiliul European la care se va discuta despre poziţia pe care o va adopta blocul celor 27 referitor la Brexit, cancelarul german „avertizează Marea Britanie să nu-şi facă iluzii”, relatează Financial Times. „Un stat terţ nu se poate bucura de aceleaşi avantaje şi nici nu ar putea fi într-o poziţie mai bună decât un stat membru al UE”, a spus Angela Merkel citată de Deutsche Welle. De la Varşovia, ziarul Rzeczpospolita formulează la rândul său poziţia celui mai mare stat est-european membru al Uniunii. „Polonia are aşteptări foarte bine definite față de rolul pe care UE ar trebui să-l joace în negocierile privind ieșirea Marii Britanii din Uniune. Motivele sunt clare: avem o comunitate de polonezi foarte mare în Marea Britanie; avem interese bugetare importante în UE; dorim, pe de altă parte, ca Marea Britanie să fie cât mai aproape posibil de Europa după ieșirea din UE” – a declarat ziariștilor Konrad Szymanski, ministrul pentru probleme europene, citat de ziarul varşovian. Pe de altă parte, EUobserver informează că nici blocul comunitar nu va scăpa nepăgubit din aventura ieşirii Regatului Unit din componenţa sa. „Agenţia europeană a medicamentelor va avea de plătit o factură de 350 de milioane de euro până în 2039 în Canary Warf, din cauza unui contract confuz”, constată observatorul european. Iar de la Londra, The Times scrie că pentru prima dată, o majoritate a britanicilor care au răspuns la un sondaj de opinie au declarat că regretă rezultatul referendumului privind ieşirea din Uniunea Europeană. Tot de la Londra, The Telegraph informează despre „dejucarea unui atentat terorist la Westminster”. Suspectul, precizează acelaşi cotidian britanic, era cunoscut serviciilor de securitate şi era urmărit în cadrul unei operaţiuni antiteroriste. Un alt atac terorist pare a fi fost evitat în Franţa, citim în jurnalul belgian Le Soir care notează că suspectul, „un soldat al armatei germane staţionate în Franţa” cu „convingeri xenofobe”, ar fi intenţionat „să comită un atentat şi să se dea drept refugiat”. Presa franceză apreciază însă că soluţia propusă de legea discutată de Parlamentul german pentru a combate actele de terorism, o brăţară digitală care ar permite urmărirea teroriştilor înregistraţi, lasă mult de dorit. Adversarii acestui instrument „amintesc că brăţara electronică este uşor de scos, că nu permite neutralizarea purtătorului său, de exemplu prin aplicarea de electroşocuri, şi mai ales că nu permite să se acţioneze împotriva unei persoane hotărâte să moară”, nefiind adaptată pentru lupta împotriva terorismului, scrie Liberation citând opinii ale unor experţi. Ziarele din Europa şi de mai departe continuă să ţină sub observaţie evoluţiile din Ungaria, al cărei premier este criticat de Comisia Europeană pentru noua lege privind acreditarea universităţilor străine, ţinta fiind institutul de învăţământ superior finanţat de miliardarul George Soros. Le Temps din Elveţia vorbeşte despre o „timidă chemare la ordine a lui Viktor Orban”, iar New York Times apreciază că „este puţin probabil ca demersul comisiei să aibă rezultate imediate”. Şi între timp, la Budapesta, „fostul favorit al lui Orban răscumpără principalul site de informaţii al opoziţiei”, relatează Courrier International. „Patronul cotidianului Magyar Nemzet şi al canalului de informaţii online HirTV, omul de afaceri Lajos Simicska a pus mâna pe site-ul Index.hu” iar această achiziţie stârneşte dezbateri încinse la Budapesta, citim în publicaţia franceză. Ziarele străine scriu şi despre atacul lansat asupra Damascului. Un atac care „se potriveşte politicii Israelului de a nu permite organizaţiei Hezbollah să intre în posesia unor arme sofisticate”, citim în Jerusalem Post, care precizează că atacul „a lovit zona unde erau livrate arme de la Teheran, aliat major al preşedintelui sirian Bashar al-Assad”. Un alt atac, de data aceasta simulat, apare într-un clip video propagandistic pus în circulaţie de Coreea de Nord, iar ţinta atacului ar fi Casa Albă, scrie Washington Post. Publicaţia din capitala americană aminteşte că relaţiile dintre Phenian şi Washington sunt foarte încordate, iar „administraţia Trump a trimis nave de război în regiune”. Der Spiegel vorbeşte despre un „joc letal” şi apreciază că „din perpsectivă globală, situaţia nici că ar putea fi mai dificilă. La Phenian, Kim Jong Un este un dictator care pare pregătit să declanşeze un razboi pentru a asigura supravieţuirea regimului său”, remarcă ziarul german. „De cealaltă parte, continuă Der Spiegel, la Washington, se află Donald Trump, preşedinte democratic ales care ştie puţine despre lume dar care, pe lângă faptul că deţine codurile nucleare, dispune şi de un cont twitter pe care tinde să-l folosească cu imprudenţă”. Iar „în Siria şi Afganistan, a demonstrat că nu se abţine să trimită rachete de croazieră şi bombe masive”, conchide jurnalul german. Totuşi, Le Figaro scrie că Putin vrea să relanseze convorbirile privind dosarul nord-coreean, după cum a spus preşedintele rus la o conferinţă de presă comună cu premierul japonez Shinzo Abe, desfăşurată la Moscova. Moscova are de altfel un ton conciliant şi la adresa NATO, după cum notează agenţia de presă chineză Xinhua. „Suntem deschişi la reluarea unui dialog şi unei interacţiuni depline cu NATO”, a spus şeful Statului general al forţelor armate ruseşti, Valeri Gherasimov, la a şasea conferinţă de securitate internaţională desfăşurată în capitala rusă, consemnează agenţia de presă chineză. Doar că acelaşi comandant militar rus a adăugat că „NATO acuză Rusia că este principala sursă a ameninţărilor militare, în vreme ce alianţa însăşi îşi măreşte amploarea activităţilor militare în ţări apropiate de Rusia, cum ar fi statele baltice, Polonia, România şi Bulgaria”, iar „expansiunea spre est a NATO şi detaşarea unui sistem de apărare anti-rachetă în Europa strică balanţa puterii în regiune şi măresc riscul de incidente militare”, a mai spus Gherasimov, citat de Xinhua.
Adriana Buzoianu – RADOR
