Preocupată în continuare de prestaţia preşedintelui Trump, presa americană comentează invitaţiile adresate de liderul de la Casa Albă unor conducători autoritari ai altor state şi implicaţiile acestei schimbări de politică. Pentru ziarele din Europa, între subiectele de larg interes se numără convenirea termenilor unui acord cu Grecia, ca şi întâlnirea dintre Angela Merkel şi Vladimir Putin, desfăşurată la Soci.
„Elogiile aduse de Trump unor lideri autoritari (precum Putin, Erdogan, filipinezul Duterte şi chiar nord-coreeanul Kim Jong-un), îi alarmează pe avocaţii drepturilor omului”, titrează Washington Post. „Preşedintele Trump cultivă liderii autoritari din toată lumea, unul după altul, în încercarea de a reseta relaţiile după o perioadă în care au fost ostracizaţi şi făcuţi de ruşine în public de preşedintele Barack Obama şi de predecesorii acestuia”, constată cotidianul din capitala americană. Îngrijorat de această schimbare survenită în politica externă americană, New York Times reliefează în editorialul său că „în cea mai mare parte, preşedinţii americani, republicani şi democraţi deopotrivă, au crezut că SUA trebuie să furnizeze o busolă morală lumii, încurajând oamenii să-şi cultive dreptul la autoguvernare şi la demnitate umană şi mustrând liderii străini” care nu respectă drepturile. Cel mai recent exemplu în acest sens este preşedintele Duterte al Filipinelor, notează acelaşi cotidian new-yorkez, precizând că deşi ţara acestuia „este un aliat şi o democraţie”, dl „Duterte nu este nici un lider democratic şi nici un aliat vrednic”, el dând efectiv frâu liber poliţiei în războiul împotriva drogurilor şi recunoscând că a „ucis personal trei autori ai unor răpiri”. În orice caz, drept răspuns la invitaţia la Washington, preşedintele filipinez se declară „foarte ocupat” deoarece „trebuie să meargă în Rusia şi Israel”, după cum consemnează Le Monde, cu precizarea că Rodrigo Duterte preferă să-şi orienteze diplomaţia mai curând spre China decât spre Statele Unite. Şi în timp ce Washington-ul anunţă că scutul antirachetă instalat în Coreea de Sud a devenit operaţional, China cere suspendarea imediată a sistemului menit a contracara ameninţarea nord-coreeană, dar care obstrucţionează forţa de descurajare a Beijingului, remarcă Le Soir. Acelaşi cotidian belgian informează că „Grecia a ajuns la un acord preliminar cu creanţierii săi”. Confirmă de la Atena jurnalul Ethnos, cu precizarea că astfel „se deschide calea discuţiilor despre reducerea datoriei publice greceşti”. Noile măsuri de austeritate acceptate de autorităţile de la Atena „crează condiţiile pentru o potenţială ieşire din programul de salvare”, constată Wall Street Journal, iar Financial Times precizează că măsurile care vor fi aplicate merg „de la reducerea pensiilor la liberalizarea comerţului duminical”. În centrul atenţiei ziarelor străine se află însă vizita făcută în Rusia de cancelarul german. „Vladimir Putin a discutat cu Angela Merkel despre necesitatea indeplinirii stricte a acordurilor de la Minsk” privind reglementarea conflictului din Ucraina, relateaza agenţia rusă Tass, iar în privinţa summitului G20 care va avea loc la Hamburg, liderul de la Kremlin „şi-a exprimat disponibilitatea de a contribui astfel încât manifestarea să fie fructuoasă şi încununată de succes”, menţionează aceeaşi agenţie de presă moscovită. Ziarele occidentale comentează cu tonuri mai dure întâlnirea. The Guardian scrie că „în prima vizită făcută în ultimii doi ani în Rusia”, Angela Merkel „l-a îndemnat pe Vladimir Putin să ancheteze relatările despre torturarea unor homosexuali în Cecenia” şi a discutat şi despre alte probleme vizând drepturi civice. The Guardian notează de asemenea că Merkel a spus că „va adopta măsuri hotărâte dacă va exista vreun indiciu de ingerinţă externă, înaintea alegerilor care vor avea loc în Germania în septembrie”. Le Figaro conchide că între Merkel şi Putin a avut loc „un dialog al surzilor”. Totuşi, din capitala americană, Washington Post relatează că în discuţia telefonică avută cu liderul de la Casa Albă după întrevederea cu cancelarul german, Putin „şi-a exprimat speranţa că el şi preşedintele Trump pot ajunge la o soluţie privind modalitatea de a pune capăt războiului civil brutal din Siria”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
